Actualizat aprilie 4th, 2025 11:13 PM
Pe rolul Curții Europene a Drepturilor Omului (CEDO) se află și o speță în care europarlamentarul Tokes Laszlo este reclamant, pârâtul fiind Statul Român. Tema: arborarea steagului secuiesc la sediul său din Municipiul Oradea. Este vorba despre vechea „poveste” în care Poliția Locală l-a sancționat pe demnitar pentru afișarea unui mijloc publicitar fără autorizație în acest sens.
Așa cum, de-a lungul timpului, și bihorstiri.ro a scris despre acest subiect, fostul episcop reformat a contestat sancțiunea, dar a pierdut la toate instanțele din România. Motiv pentru care Tokes a decis să nu renunțe la luptă și s-a adresat CEDO. După aproape un an de la depunerea sesizării, instanța de la Strasbourg l-a anunțat pe europarlamentar că dosarul intră pe circuit și că se va pronunța în această speță.
Luni, 19 ianuarie, avocatul Kincses Elod (n.b.: cel care îl reprezintă, de regulă, pe Tokes Laszlo în procesele pe care le are, inclusiv în cel privind retragerea Ordinului „Steua României”) a fost cel care, în prezența președintelui PPMT, Szilagyi Zsolt, a vorbit despre noutățile din cruciada pe care ex-episcopul o duce pentru permiterea folosirii așa numitelor simboluri naționale secuiești.
Dar nu doar secuiești căci mai există o speță similară în care Tokes e implicat. Este vorba despre arborarea steagului regiunii Paritium, drapelul fluturând și el la balconul de pe str. Jean Calvin colț cu str. Primăriei. Acest al doilea proces încă nu a fost epuizat pe teritoriul național, însă reprezentantul legal al eurodeputatului spune că, cel mai probabil, la CEDO va fi depusă o sesizare și în privința acestui dosar. Dacă, evident, nu va apărea o sentință definitivă și irevocabilă favorabilă dată de Justiția din România. 
Așteptând soluționarea cazului, Kincses (foto) a menționat că, în cazul drapelului regiunii Partium, în documente se vorbește despre simbolurile secuiești, lucru care dovedește că sunt încurcate subiectele. De asemenea, veteranul avocat a sublinat că legislația română are prevederi numai cu privire la drapelul național, respectiv la steagurile oficiale ale statelor.
Cu alte cuvinte, încadrarea făcută (în ambele situații) de Poliția Locală, cum că este vorba despre publicitate fără autorizație nu ar sta în picioare nici din acest punct de vedere. Președintele Szilagyi a precizat că „Noi nu vindem nimic, doar folosim simbolurile noastre naționale”, cu referire la faptul că un gest publicitar ar presupune tragerea ulterioară de foloase materiale prin comercializarea produselor din reclamă.
Loading ...
