Actualizat aprilie 4th, 2025 11:13 PM
aug. 25, 2014 Andrei Şandor Actualitate 0 1589 vizualizari
Conferința de presă de azi, 25 august, a reprezentanților Muzeului Țării Crișurilor (MTC) – custode, încă, al rezervației cu lacului Pețea, pe teritoriul căreia se află și mult discutatul Ochi Mare – a generat două idei principale. Iar acestea ar trebui luate în serios și analizate de autoritățile competente în materie de prezervare a resurselor naturale. Pe de o parte, se pare că Statul comunist era mai responsabil în privința pericolului dispariției lacului cu nuferi termali din Sânmartin (n.b.: acum circa 30 de ani, într-o situație similară, au fost luat rapid măsurile ce se impuneau și apa și-a revenit repede). Pe de altă parte, apa geotermală nu ar (mai) trebui folosită decât în scop terapeutic și nicidecum pentru a satisface dorințele / proiectele de supradezvoltare a zonelor turistice Băile 1 Mai și Băile Felix. După cum a precizat, simplu și pe înțelesul tuturor, muzeograful Radu Huza (foto dreapta), resursa geotermală ar putea fi infinită, însă la modul în care se înțelege acum exploatarea ei aceasta are toate șansele să se termine. Poate chiar definitiv. Or, într-o astfel de situație, problema pensiunilor și hotelurilor din Sânmartin va fi cea mai mică: România ar putea primi amenzi mai mult decât usturătoare de la Comisia Europeană căci va fi vorba despre dispariția unei zone unicat!
Managerul MTC, Aurel Chiriac (foto stânga), a ținut să precizeze că instituția pe care o conduce a sesizat încă de acum 3 ani problema de la Ochiul Mare, prevăzând și repercusiunile unei secări a lacului. Printre acestea, pe lângă posibilitatea ca nufărul termal să dispară de acolo, se numără și dispariția a două specii endemice: roșioara lui Racoviță și melcul Melanopsis. Culmea, spune Chiriac, demersurile făcute pentru atragerea atenției asupra pericolului dat, cel mai probabil, de utilizarea în exces a apei geotermale, au generat „o reacție de disociere a factorilor locali și chiar de culpabilizare a muzeului”. Asta deși, după cum se știe, Instituția Prefectului Județului Bihor a pornit o acțiune de verificare a forajelor din Sânmartin. Directorul general al MTC spune că, în loc de apreciere, Garda de Mediu a amendat custodele „pentru că nu ne-am aliniat la un punct de vedere oficial și anume că schimbările climatice și seceta sunt cauza dispariției lacului”. Totuși, deși se arată convins că motivul real al amenzii este altul, Aurel Chiriac nu a vrut să intre mai adânc în subiect, argumentând că subiectul e parte a unui dosar aflat pe rolul instanței. Adică Muzeul a contestat amenda. Iar opinia publică ar putea înțelege din toate acestea că, practic, autoritățile Statului au vrut să dea un semnal de avertizare în privința faptului că a căuta vinovații pentru secarea lacului calcă peste o serie de interese din zonă. Surse politice și administrative spun că mai mulți oameni importanți din Bihor și familiile lor au acolo afaceri bazate pe apa geotermală (uneori exploatată ilegal) și că au fost făcute diverse tipuri de presiuni pentru ca și Prefectura să o lase „mai moale” cu controalele. Și uite așa, potrivit lui Huza, acum, lacul se află la un nivel de aproximativ -1,3 m, însă nu demult a atins și minimul istoric de -1,7 m.
[nggallery id=2539]
Chiar dacă e convins că rezervația nu are să dispară, managerul Chiriac a precizat că speciile menționate mai sus au fost salvate grație activității științifice derulate în colaborare cu Universitatea „Szent Istvan” (Godollo, Ungaria), cu Complexul Muzeal de Științele Naturii „Răsvan Angheluță” (Galați) și cu sprijin financiar de la Fondul de Conservare a Speciilor „Mohamed bin Zayed”. Astfel, melcii și roșioarele „procreate” în captivitate ar putea ajunge înapoi în habitatul lor natural. Cu condiția ca acesta să se refacă. Din câte se pare, restricționarea folosirii apei geotermale de către om este soluția. Muzeograful Radu Huza are încredere în studiile făcute în trecut, care arată că, într-adevăr, depășirea debitului de 300 litri/secundă (n.b.: viteza cu care zăcământul este alimentat prin precipitații, din zona Munților Piatra Craiului) face ca lacul să scadă, respectiv ca izvoarele termale să sece. Și ca nivelul apei din Ochiul Mare să scadă și el. Poate chiar iremediabil! În opinia celor de la MTC, apa geotermală nu ar mai trebui folosită decât în scop terapeutic, iar schimbarea apei din bazine nu ar trebui să se facă cu o frecvență mare, ca în prezent. Radu Huza crede că hotelierii ar trebui să folosească aparatură de filtrare și de recirculare a apei geotermale tocmai în ideea economisirii ei.
Urmează ca în luna septembrie să aibă loc o nouă întrevedere cu Ministerul Mediului și Schimbărilor Climatice, prilej cu care MTC va anunța din nou că are intenția de a renunța la convenția de custodie pentru rezervația din Sânmartin. Directorul Aurel Chiriac a făcut precizarea că o eventuală renunțare la statutul de custode nu va însemna nicidecum fugă de răspundere sau dorință de lepădare de problema lacului cu nuferi. De altfel, șeful Muzeului reamintește că instituția pe care o manageriază mai are în custodie și rezervațiile din Tășad și de la Betfia.
apr. 04, 2025 0
apr. 03, 2025 0
mart. 28, 2025 0
mart. 25, 2025 0
apr. 04, 2025 0
apr. 04, 2025 0
apr. 04, 2025 0
apr. 04, 2025 0