Actualizat aprilie 4th, 2025 11:13 PM
La finalul unei runde înfocate de ping-pong, în care Opoziția a vrut să își arate înverșunarea cu privire la o potențială tentativă de a crea concurență pentru proiectul Aparegio (al cărui inițiator și promotor principal a fost mereu liderul PNL Bihor, Ilie Bolojan), plenul Consiliului Județean (CJ) a aprobat (modificarea și) completarea unei hotărâri de anul trecut. Este vorba despre proiectul prin care 46 de unități administrativ teritoriale din Bihor cer să fie parte a Masterplanului județean privind alimentarea cu apă și evacuarea apelor uzate în județul Bihor. În ultima ședință a legislativului bihorean, cearta a pornit de la faptul că, prin vocea consilierului Dacian Foncea, grupul liberal a anunțat că nu va vota proiectul deoarece lucrurile ar avea in „iz electoral”.
Explicație: primarii comunelor care vor să adere la Masterplanul CJ nu ar vrea să își ridice în cap cetățenii adoptând tarifele Companiei de Apă Oradea (CAO), mult mai mari decât cele pe care oamenii le plătesc acum în localitățile care nu sunt parte a Aparegio. Adică, potrivit gândirii lui Foncea, mai toate primăriile din Bihor ar vrea să primească apă de la CAO și doar teama de reacția sătenilor la prețurile de Oradea îi face să nu spargă ușa directorului Ovidiu Gavra în vederea semnării actelor necesare. În opinia (inițială a) lui Dacian Foncea, ar fi o manvreă de evitare momentană a CAO de către edilii bihoreni, însă, în cele din urmă, cu toții ar urma să „capituleze” în fața operatorului regional cu sediul în Oradea.
Vicepreședintele Ioan Mang (PSD) l-a luminat, oarecum, pe liberal spunându-i că nimeni nu vrea să evite Aparegio, însă CAO nu poate prelua toate localitățile care ar vrea acest lucru din lipsă de fonduri. Or, prin prezența în Masterplanul județului a proiectelor pentru sisteme de apă și canalizare aferente localităților rămase în urmă, administrațiilor locale cu pricina li se dă șansa de a aplica pentru bani externi nerambursabili cu care să fie făcute investițiile pe care CAO nu le poate susține. Iar după realizarea lucrărilor, tot operatorul regional le va prelua și administra. Deci tot se va ajunge la tarife mai mari.
Necazul este că aceeași Companie, potrivit legislației, trebuie să ateste printr-o hârtie, la cerere, că o comună sau alta este cuprinsă în Masterplanul județean. Asta pentru ca dosarul privind încercarea de accesare de bani nerambursabili să poată fi depus. „Noi, azi, vrem doar să dăm posibilitatea ca aceste comune să acceseze bani europeni”, a declarat Mang. Spusele lui au fost susținute și de directorul tehnic Filip Cheșeli care le-a comunicat aleșilor că, de exemplu, comunele Cefa și Curățele, se apropie de deadline pentru depunerea dosarului, iar dacă proiectul de pe ordinea de zi este respins se duce șansa de atragere de fonduri externe pentru realizarea de rețele de apă/canal. În completare, vicepreședintele Mang a precizat că ar fi important, mai întâi, ca localitățile care pot face ceva de la sine putere să acționeze și să își rezolve cu bani europeni problemele de apă/canal, după care va putea fi o discuție privind concesionarul acelor rețele și al serviciilor aferente.
Aparent, lămururile au fost destul de bune, grupul PNL dându-și seama că, într-un final, cu tot cu dorința de a fi pavăză în jurul Aparegio, nu ar fi bine să ajute la crearea unui monopol în Bihor. De asemenea, auzind că comunele liberale Cefa și Curățele sunt direct interesate de accesarea de bani externi, membrii PNL prezenți la ședința extraordinară a CJ Bihor au votat și ei pentru completările de rigoare aduse hotărârii de anul trecut al deliberativului județean.
Loading ...
