Filiera băimăreană
Preşedintele Ţîrle nu îşi ascunde suspiciunea că nu ar fi întâmplătoare o cârdăşie cu firma-diriginte de şantier de la Muzeu, aceasta (H Proiect) fiind din Baia Mare, acolo unde patronul Beniamin Rus are o foarte bună intrare. Liderul CJ Bihor lasă să se înţeleagă că problemele pe care grupul de firme Selina-Trameco le are cu DNA, legate de reabilitarea unui drum judeţean din Maramureş, judeţ despre al cărui lider (Mircea Man) se spune că ar fi beneficiat de diverse beneficii pentru ca şantierul respectiv să fie adjudecat de firma orădeană, nu sunt întâmplătoare. Şi nici relaţia dintre Selina şi firma H Proiect nu ar fi, în consecinţă, rezultat al hazardului. Plângerea la Parchet a fost depusă în cursul săptămânii trecute.
Tot azi (20 decembrie), preşedintele Radu Ţîrle a anunţat că a mai depus o plângere, de data asta împotriva managerului Muzeului Ţării Crişurilor, Aurel Chiriac, pentru gestionarea defectuoasă a contractului de reabilitare a acoperişului. După cum se ştie, datorită unor probleme mari depistate la acoperiş, la un moment dat se vorbea despre iminenţa deteriorării unei părţi importante a lucrărilor din interiorul clădirii de pe strada Armatei Române. Aspect pe care şeful CJ i-l impută lui Chiriac. Vom reveni cu mai multe detalii despre modul în care oficialii judeţului văd situaţia de la Muzeu.
Moş Ţîrle şi plângerile penale: contra Selina şi contra Chiriac
Flancat de directorul tehnic Filip Cheşeli şi de secretarul-jurist Carmen Soltănel, Ţîrle s-a revoltat încă o dată împotriva firmei patronate de Beniamin Rus, pe care îl acuză că, probabil în cârdăşie cu societatea care a făcut dirigenţia de şantier, a introdus sumele reclamate în contractul de bază, fără acceptul beneficiarului lucrării. Adică fără ca forul judeţean să fie informat. Directorul Cheşeli spune că, de fapt, nu este vorba despre lucrări care nu ar fi fost necesare şi că Consiliul Judeţea reclamă încălcarea procedurilor. Valoarea totală a acestor suplimente se ridică, potrivit reprezentanţilor CJ, la 3,3 milioane lei. Conform legislaţiei în vigoare, ar fi trebuit ca toate aceste lucrări suplimetare să aibă acordul scris al conducerii judeţului şi, mai mult, să fie supuse rigorilor aferente achiziţiilor publice. Lucru care, aparent, nu s-a întâmplat.