Actualizat noiembrie 22nd, 2024 6:50 PM
O vreme mult mai plăcută decât în zilele trecute a făcut ca sute de oameni să asiste la ceremonia dedicată Unirii Principatelor, act istoric desăvârșit la 24 ianuarie 1859. Marți, la prânz, în Piața Unirii, patinoarul a fost înlocuit cu perimetrul în care a putut să se deruleze festivitatea organizată de Prefectură și de Garizoana Oradea, astfel încât cei de față să poată fi aproape de statuia primului unificator al țărilor române. Scenariul a fost oarecum clasic: întâmpinarea prefectului Claudiu Pop, o slujbă religioasă, momente artistice, depuneri de coroane și Hora Unirii.
Într-un moment destul de fierbinte în materie de politică națională, pentru a celebra Mica Unire, în centrul orădean s-au adunat politicieni din ambele tabere – Putere și Opoziție -, dar așa cum e caracteristic pentru acest oraș, spre deosebire de alte zone în care se mai și fluieră sau huiduie, ceremonia s-a desfășurat în condiții de maximă decență. Primarul Ilie Bolojan și viceprimarii Mircea Mălan și Florin Birta, vicepreședintele Consiliului Județean Bihor, Ioan Mang, europarlamentarul Emilian Pavel, deputații Florica Cherecheș, Ioan Cupșa, Ioan Sorin Roman și Găvrilă Ghilea, consilieri locali PNL, PSD și UDMR (n.b.: fostul viceprimar Huszar Istvan însoțit de fostul consilier Ritli Ladislau jr), șefi de arme, episcopul greco-catolic Virgil Bercea și alte personalități locale au onorat cu prezența evenimentul de azi.
Discursul prefectului Cladudiu Pop s-a axat pe evocarea celor înfăptuite de Alexandru Ioan Cuza, cel care, la 24 ianuarie 1859, devenea domnitor peste Moldova și Țara Românescă, consfințind astfel Unirea Principatelor. Șeful Instituției Prefectului a enumerat principalele reforme implementate de Cuza: obligativitatea învățământului primar, codurile Civil și Penal, secularizarea averilor bisericești și instaurarea unei armate unice a României care să aibă drept scop apărarea teritoriului național format prin Mica Unire.
Foarte aplicat, profesorul universitar Mircea Brie a făcut o incursiune în povestea Unirii, arătând că acest moment politic de la 1859 își are rădăcinile mult mai departe în istorie. Încă din perioada etnogenezei poporului român. De asemenea, cadrul didactic a precizat că Unirea Principatelor nu a fost nicidecum un cadou din partea cuiva, mai ales că promotorii unirii au avut de luptat nu doar cu forțe externe care nu priveau cu ochi buni acest deziderat, ci și cu anumite tabere oponente interne.
Venind mai în vremurile noastre, Brie a spus în Piața Unirii că „nu trebuie să-i uităm pe românii care, astăzi, trebuie să audă că nu vorbesc limba română” și le-a cerut liderilor noștri „să fie moderați, să învețe să îi unească pe toți românii indiferent care este religia lor, care este etnia lor chiar”. Mesajul universitarului ar fi să învățăm să construim o Românie a tuturor, „o Românie care să-i cuprindă și pe cei care au plecat din țară, în străinătate, în pribegie…”.
Un drăguț moment artistic a purtat marca Rock Filarmonica Oradea, un cor de copii îmbrăcați în straie populare și având asupra lor steaguri tricolore cântând despre unire. Iar după obișnuita ceremonie de depunere a coroanelor de flori la statuia reabilitată a lui Mihai Viteazul și după defilarea Detașamentului de Onoare prin zona pietonală centrală, toți cei de față au putut să se prindă în Hora Unirii. De fapt, locul a devenit neîncăpător pentru o singură horă. Așa că, în câteva minute, s-au format imense cercuri concentrice în care orădeni simpli, oficialități și militari au invocat secarea dintr-o sorbire a Milcovului și s-au mișcat pe versurile „Eu ți-s frate, tu-mi ești frate / În noi doi un suflet bate…”.
Loading ...
