Actualizat aprilie 3rd, 2025 8:45 PM
Există deja un spațiu în Cetatea Oradea ca în mod sigur își va fi meritat încrederea pe care Municipalitatea i-a acordat-o. De fapt, încrederea a fost acordată Asociației „Cei 40 de mucenici” care, de la începutul acestui an, a început să amenajeze acolo o „închisoare comunistă”. Desigur, este vorba despre tentativa de a realiza niște replici ale acelor celule în care au fost ținuți atât dizidenții declarați, cât și cei pe care Securitatea i-a aruncat fără motiv (sau cu motiv fabricat) în spatele gratiilor. În fiecare sâmbătă, orădenii și turiștii pot profita de o vizită ghidată în catacombele Corpului K și pot încerca să își imagineze cam cum se desfășura o zi de detenție în fostul lagăr din Cetatea Oradea (acolo unde au fost „cazați” etnicii germani imediat după al doilea Război Mondial) și în Penitenciarul local al epocii comuniste.
O vizită de acest gen echivalează cu o serioasă oră de Istorie contemporană din ciclul „Să nu uităm ororile și astfel, poate, le vom putea preveni pe viitor”. Lecția este predată de jurnalista Cristina Pușcaș care e mai mult decât documentată pe acest subiect: nu numai că a scos o carte despre modul în care au fost vânați și pedepsiți „dușamnii poporului” din perioada comunistă, dar și-a și dar doctoratul pe această temă.
Azi (16 ianuarie), de la ora 12, un moment simpatic în care un artist plastic orădean a donat Asociației „Cei 40 de mucenici” un tablou creat special pentr acest Muzeu al ororilor comuniste s-a transformat într-un ghidaj serios: la Cetate au venit în jur de 25 de persoane de toate vârstele și au profitat de posibilitatea de a afla mai multe despre această epocă neagră din trecutul recent al țării noastre. În ceea ce privește tabloul, acesta este creația pictorului Nicolae Adel, artistul recunoscând că s-a inspirat di cartea „Iadul roșu în orașul de pe Criș” scris de Cristina Pușcaș. Practic, avem de a face cu o stilizare multicromatică a unei celule de detenție în care pătrund raze dătătoare de speranță ale Soarelui. Opera lui Adel a fost amplasată pe peretele de la capătul coridorului Muzeului ororilor comunismului, alătur de o tăbliță cu explicațiile de rigoare.
Vizitatorii expoziției „Rezistență și represiune în Bihor” pot afla detalii despre modul în care Securitatea băga la închisoare chiar și oameni nevinovați și despre metodele oribile utilizate în dorința de a smulge confesiuni diverse de la persoanele închise. Dr. Pușcaș le-a povestit oaspeților ei de azi despre condițiile inumane în care trăiau deținuții politici: în frig, între pereți umezi, fără pat, eventual cu paie pe jos sau cu o pătură primită într-un final de zi, fără mâncare sau cu o așa zisă hrană pe care în mod normal nu o dai nici la animale, fără lumină și cu dese bătăi, amenințări și alte metode demne de orice regim totalitar. De asemenea, jurnalista a făcut o scurtă trecere în revistă a istoricului mai multor deținuți care au fost aduși la Oradea în anii de tristă amintire.
Asociația „Cei 40 de mucenici” continuă amenajarea „celulelor” din Corpul K al Cetății. Deocamdată, vizitatorii pot vedea exemple de zeghe (primite prin grija Anei Blandiana, de la Sighet), unele obiecte utilizate de autoritățile vremii în timul interogatoriului (mașină de scris, capsator etc.), dar cei interesați pot experimenta și atmosfera din „neagra”, celula de pedeapsă de 2 mp în care era beznă și deținutul nu avea nicio posibilitate de a se întinde (decât cu riscul să își deterioreze și mai mult sănătatea, apelând la varianta de a se întinde pe podeaua din beton).
Vizitatorii pot merge în Cetate pentru a vedea această expoziție dureroasă (dar necesară pentru memoria colectivă) în zilele de sâmbătă, când (între orele 12 – 14) au parte și de ghidajul și de explicațiile Cristinei Pușcaș.
Loading ...
