Azi, 17 octombrie 2025, la Muzeul Țării Crișurilor a avut loc conferința intitulată „Legenda Papei Silvestru și a Împăratului Constantin. Implicații teologico-politice”, susținută de dr. Cristian Bădiliță, unul dintre cei mai importanți teologi și cercetători ai creștinismului din România contemporană. Evenimentul a fost organizat de Muzeul Țării Crișurilor Oradea – Complex Muzeal, în parteneriat cu Consiliul Județean Bihor și Primăria Municipiului Oradea.
Conferința a fost deschisă de prof. univ. dr. Gabriel Moisa, managerul instituției muzeale, care a subliniat importanța prezenței lui Cristian Bădiliță la Oradea și a remarcat caracterul profund și aplicat al prelegerii dedicate istoriei creștinismului.
În debutul întâlnirii, Cristian Bădiliță a prezentat cea mai recentă apariție editorială a sa, „Enciclopedia ilustrată a creștinismului pentru secolul XXI”, un amplu proiect dedicat publicului tânăr și matur deopotrivă, „pentru oameni între 16 și 90 de ani”, după cum a precizat autorul. Lucrarea, care conține aproximativ 350 de ilustrații selectate și organizate de autor, oferă o perspectivă personală și critic-istorică asupra fundamentelor, temelor și personajelor esențiale ale creștinismului, de la tradiția biblică și patristică până la expresiile moderne ale credinței.
În continuarea conferinței, teologul a analizat legenda Papei Silvestru și a Împăratului Constantin, o temă deosebit de complexă, situată la intersecția dintre istorie, teologie și mit. Pornind de la sursele antice – corpusul de texte Actus Silvestri – Cristian Bădiliță a explicat modul în care această legendă a apărut în secolele IV–V, având rolul de a reabilita imaginea Împăratului Constantin cel Mare și de a clarifica raportul dintre autoritatea politică și cea religioasă.
Legenda, a arătat conferențiarul, povestește cum Împăratul Constantin, bolnav de lepră, primește în vis revelația apostolilor Petru și Pavel, care îl îndeamnă să-l caute pe Papa Silvestru pentru a fi botezat. Miracolul vindecării și convertirea împăratului marchează, în plan simbolic, începutul „încreștinării” Imperiului Roman și al unui nou model de raport între Biserică și Stat.
Într-o analiză erudită și captivantă, Cristian Bădiliță a evidențiat multiplele sensuri teologico-politice ale legendei, arătând cum aceasta reflectă tensiunile dintre arianism și ortodoxie, dintre autoritatea împăratului și cea a episcopului Romei, dar și nevoia Bisericii de a-și consolida legitimitatea spirituală în raport cu puterea imperială.
În încheiere, Cristian Bădiliță a invitat publicul să descopere bogăția temelor creștine din această legendă, dar și actualitatea reflecțiilor pe care ea le oferă asupra puterii, credinței și responsabilității morale.