Actualizat noiembrie 21st, 2024 5:37 PM
Bilanțul pe 2015 al prefectului Claudiu Pop vine și cu un puternic semnal de alarmă: 28 de unități administrativ – teritoriale din Bihor nu au accesat deloc fonduri europene în ciclul de finanțare 2007 – 2013!
Potrivit datelor făcute publice azi, 21 decembrie, de reprezentantul în teritoriu al Guvernului României, fie acest primării nu au accesat aceste fonduri, fie „nu au raportat Instituţiei prefectului judeţului Bihor acest lucru, deşi li s-a cerut în nenumărate rânduri”. Lista rușinoasă: Abram, Aştileu, Brusturi, Buduslău, Căbeşti, Căpâlna, Cărpinet, Curăţele, Derna, Dobreşti, Drăgeşti, Gepiu, Ineu,Lazuri de Beiuş, Lunca, Măgeşti, Paleu, Pocola, Pomezeu, Răbăgani, Rieni, Sîmbăta, Sînmartin, Sîntandrei, Sîrbi, Şuncuiuş, Tărcaia și Uileacul de Beiuş.
Totuși, Instituția Prefectului acordă o circumstanță atenuantă: e posibil ca aceste administrații locale să nu fi avut nevoie de bani externi nerambursabili (n.b.: greu de crezut, în condițiile în care nu prea există comună românească pe care proiecte bine scrise să nu le fi ajutat, în ultimii ani, cu bani nerambursabili), fie nu au avut posibilitatea cofinantarii acestor proiecte. De asemenea, prefectul Pop consideră că e posibil ca aceste comune să fi considerat „că îşi pot acoperi din alte surse necesarul de finanţare”.
Loading ...
sunt si care nu pot – de ex. st.martin-ul e blocat la fonduri europene din cauza unor nereguli descoperite pe fondurile pre-aderare Phare si Sapard, cand s-a umplut comuna de vile mascate ca si pensiuni agroturistice ce fura apa termala. asta era unul din motivele pentru alipire: astfel ar putea atrage din nou bani europeni pt dezvoltarea bailor.
Îmi permit să-mi spun și eu părerea având în vedere proiectele depuse și câștigate de Primăria Popești: ………………………………………………………………………………………………….. PUNCT DE VEDERE PRIVIND ÎMBUNĂTĂȚIREA MECANISMULUI DE ACCESARE A FONDURILOR EUROPENE OBȚINUTE PRIN AGENȚIA PENTRU FINANȚAREA INVESTIȚIILOR RURALE (AFIR)
Pot spune că tot ceea ce se întamplă in privința accesării fondurilor europene este,de fapt,un teatru al absurdului. Un mecanism greoi, o birocratizare excesivă, aproape fiecare etapă necesitand avize de la centrele regionale ale AFIR (Agentia pentru Finanțare Investițiilor Rurale), fapt ce conduce la:
1-creșterea volumului de muncă pentru personalul Centrelor Regionale (CRFIR);
2-un volum de muncă suplimentar pentru personalul beneficiarilor care se ocupă de aceste proiecte;
3-un consum enorm de resurse umane alocat pentru întocmirea și pentru transmiterea fizică a documentație de la Primărie la Centrele regionale (deplasarea din localitatea respectivă la CRFIR);
4-întarzieri foarte mari ale răspunsului evaluatorilor, datorită volumului foarte mare de muncă, ceea ce face ca proiectele să se întindă pe perioade de timp mult prea lungi;
5-lipsa de predilictate, adica nu poți să prevezi cand poți face decontările, respectiv cand poți finaliza proiectele, cu efect asupra beneficiarilor dar și asupra furnizorilor de produse sau servicii;
6- variația mare a cursului leu-euro, având în vedere durata mare de timp pe care se derulează proiectele, fat ce conduce la nenumărate discuții cu furnizorii.
7- imposibilitatea unor primării de a accesa astfel de fonduri, având în vedere că nu au resursele de a face plățile inițiale.
Vin aici cu un exemplu concret, prezentat sintetic, pentru un proiect care se derulează prin masura 322, „Renovarea, dezvoltarea satelor, îmbunătăţirea serviciilor de bază pentru economia şi populaţia rurală şi punerea în valoare a moştenirii rurale” ce se încadrează în Axa III – „Calitatea vieţii în zonele rurale şi diversificarea economiei rurale”
1.Depunerea cererii de finanțare la CRFIR – martie 2014;
2.Primirea notificării de la CRFIR a eligibilității cererii de finanțare elegibila – aprilie 2014.
3.Semnarea Contractului de finanțare – aprilie 2014;
4.Transmiterea dosarului (catre CRFIR) pentru organizarea licitației -aprilie 2014.;
5.Primirea de la CRFIR a aprobării procedurii de atribuire – septembrie 2014;
6.Publicarea în SEAP a anunțului de participare – octombrie 2014;
7.Ședința de deschidere a ofertelor – noiembrie 2014;
8.Finalizarea Raportului procedurii – decembrie 2014;
9. Avizarea ANAP a Raportului procedurii – decembrie 2014;
10.Comunicarea rezultatului procedurii – ianuarie 2015;
11.Semnarea contractelor de furnizare cu ofertanții castigători – februarie 2015;
12.Transmiterea către CRFIR a dosarului pentru avizarea procedurii de achiziție – februarie 2015;
13.Primirea avizului procedurii de achiziție – aprilie 2015;
14.Emiterea Ordinelor de începere a furnizării produselor – aprilie 2015;
15.Furnizarea produselor în perioada: mai-septembrie 2015;
16. Transmiterea la CRFIR a Dosarului de rambursare plăți: septembrie 2015;
17.Solicitări de informații suplimentare de către CRFIR pentru dosarul de rambursare și răspunsul la acestea:octombrie 2015;
18. Transmiterea la CRFIR a bugetului final: octombrie 2015;
19. Transmiterea la CRFIR a cererii de plată pentru TVA:octombrie 2015.
NOTĂ: Pentru punctele 1, 3, 4, 12, 16, 19 trebuie făcută deplasarea la Centrele Regionale AFIR.
După această foarte scurtă sinteză cred că se ințelge de ce rata absorției fondurilor europene este atat de scăzută in Romania. În opinia mea și a colaboratorilor pentru remedierea problemelor semnalate mai sus sunt necesare următoarele măsuri:
a. simplificarea procedurilor,astfel incat să fie nevoie de avizele AFIR numai la aprobarea cererii de finanțare și la solicitarea tranșelor de plată;
b. debirocratizare, prin reducerea numărului de documente solicitate beneficiarilor;
c. decontarea directă între finanțator (AFIR) și furnizor, fără a mai obliga primăriile sa facă plățile, iar ulterior să recupereze banii de la AFIR, mecanism care funcționează în programele Operaționale Regionale (POR).
Claudiu Șocander
noiembrie 2015