Actualizat noiembrie 20th, 2024 11:58 PM
Muzeul Țării Crișurilor aduce în fața publicului o nouă expoziție de talie internațională care prezintă însemnatele realizări ale lui Arhimede, unul dintre marii învățați ai Antichității, considerat părintele științei moderne. Intitulată „Arhimede și invențiile sale”, expoziția va fi deschisă publicului începând cu data de 4 august 2020, la sediul Muzeului Țării Crișurilor (Strada Armatei Române nr. 1/A). Evenimentul constituie o premieră națională și este rezultatul parteneriatului realizat de muzeul orădean și Consiliul Județean Bihor cu italienii de la „Niccolai Group Teknoart” SRL și „Artisans of Florence”, aceștia din urmă fiind realizatorii exponatelor care reproduc invențiile lui Arhimede.
Colaborarea dezvoltată în urmă cu doi ani de Muzeul Țării Crișurilor cu „Niccolai Group Teknoart”, din Florența (Italia), a fost fructificată până acum prin două evenimente muzeale de impact național. Primul a avut loc tot în luna martie, expoziția interactivă „Invențiile unui geniu. «Mașinile» lui Leonardo da Vinci”, care a făcut ocolul mapamondului și a fost adusă la Oradea pentru prima oară în România. La un an distanță, în martie 2019, la Oradea a fost organizată, tot în premieră națională, expoziția interactivă „Roma antică. Civilizație și grandoare. Tehnologie civilă și militară”, care a prezentat reconstituiri realizate tot de familia Niccolai. Păstrând tradiția, muzeul orădean oferă publicului său un alt cadou de valoare, aducând, de această dată, în micul Paris de pe Peța invențiile unui alt geniu – Arhimede.
„Pentru a realiza prototipurile finale, am consultat copii ale textelor grecești antice: «Palimpsestul lui Arhimede» și «Codexul lui Taccola», dar și texte romane cum ar fi tratatele despre arhitectură ale lui Vitruviu, texte renascentiste cum sunt codexurile lui Leonardo da Vinci, precum și tratatele lui Galileo Galilei”, spune Gabriele Niccolai, directorul „Niccolai Group Teknoart”. „Am fost inspirați de savanți și prieteni care au avut norocul să trăiască la Siracuza (Sicilia de azi – Italia) – locul nașterii lui Arhimede. Scopul nostru a fost să reconstituim invențiile și tehnologiile, cu materiale din vremea sa – lemn, frânghie, sticlă, fier… – pentru a le demonstra funcția într-un mod care să fie înțeles și să bucure pe toată lumea”.
Câteva repere despre personalitatea lui Arhimede și contextul istoric al vremii în care acesta a trăit le oferă Luigi Rizzo, directorul firmei „Artisans of Florence”, operatorul internațional de turism al Muzeului „Leonardo da Vinci” din Florența. „Timpul lui Arhimede, cunoscut sub numele de epoca elenistică, a început cu perioada de pace de după moartea lui Alexandru cel Mare, în anul 323 î.Hr. În perioada elenistică, Alexandria, oraș fondat de Alexandru cel Mare în 331 î.Hr., a devenit centrul științific și tehnologic al civilizației elene, ceea ce le-a dat grecilor un mare avantaj militar în fața dușmanilor lor. În timp ce acumula un imens capital de cunoștințe, civilizația greacă a obținut un progres științific substanțial, fuzionând cunoștințele tehnice egiptene și mesopotamiene cu geometria greacă, sofisticată. În această perioadă, matematicienii greci conduși de Arhimede din Siracuza au revoluționat lumea, inventând noi mașinării pentru inginerie și pentru război. Au construit faruri, au exploatat energia Soarelui folosind oglinzi și au descoperit modalități de a construi nave imense, punând în practică principiile, nou descoperite, ale flotabilității. Folosind geometria, ei au putut măsura distanța Pământului față de Soare și dimensiunea planetei noastre.
Pe lângă alți învățați ai vremii, Arhimede a fost maestrul geometriei curbe, fiind promotorul unei adevărate revoluții științifice. Muzee de știință din întreaga lume prezintă invenții atribuite lui Arhimede, geniul clasic al perioadei elenistice, ceea ce dovedește că, la 2.200 de ani de la moartea sa, știința lui Arhimede este încă vie. Ne-am dat seama că știința sa se pierduse de-a lungul timpului doar pentru a fi redescoperită și reconstruită” – Luigi Rizzo.
Reconstituiri ale invențiilor lui Arhimede au fost expuse pentru prima oară în 2013, în Italia, iar de atunci expoziția a fost itinerată în muzee din întreaga lume. Prezentă acum la Oradea, expoziția cuprinde 35 de reproduceri ale mașinăriilor inventate de Arhimede și este structurată pe patru secțiuni tematice.
Secțiunea „Mașinile lumii antice” prezintă mașinării militare a căror invenție este atribuită lui Arhimede, cum ar fi balistele, „mâinile de fier” – pârghii uriașe care ascundeau mecanisme secrete folosite împotriva navelor de război romane sau pe șantiere navale, pentru ridicarea unor ambarcațiuni mari, și „oglinzile arzătoare”, folosite în luptele navale la scufundarea navelor. Aceste mașini antice au fost proiectate să funcționeze cu energia gravitației, fluxul vântului, fluxul de apă și razele solare.
Secțiunea intitulată „Mașini acționate de energie alternativă” prezintă modul în care se capta, în Antichitate, energia generată de vânt, apă sau de soare. Este o secțiune pe cât de surprinzătoare, pe atât de distractivă, oferind publicului informații despre crearea iluziilor optice, propagarea sunetului, farul, pierdut, al Alexandriei și dezvăluie secretul din spatele paradoxului mecanic al lui Arhimede, în care obiectele se rostogolesc în sus.
Secțiunea „Puterea formelor” prezintă descoperirile din geometrie ale lui Arhimede, descoperiri care i-au permis să pună în practică o tehnologie ce a revoluționat lumea sa. Este o secțiune tematică în care vizitatorii se pot distra cu geometria, pot rezolva puzzle-uri similare pieselor Lego și cubului Rubik și folosi blocuri utilizate în construcțiile din acea vreme.
Secțiunea a patra, denumită generic „Moștenirea lui Arhimede”, prezintă lucrări importante ale celor mai celebri oameni de știință ale căror realizări au pornit de la descoperirile lui Arhimede – Leonardo da Vinci și Galileo Galilei. Este tema care relevă publicului rolul și contribuția adusă de Arhimede la dezvoltarea științei moderne, arătând, de asemenea, evoluția în timp a acelorași mașini create de acesta și recreate de-a lungul secolelor, pe aceleași principii de funcționare.
În realizarea acestor exponate, cei de la Niccolai Teknoart s-au inspirat din singura lucrare rămasă de la Arhimede, copia antică a codexului pierdut al marelui învățat grec. Este vorba despre „Palimpsestul lui Arhimede”, realizat în secolul al XIII-lea și care a fost reconstituit de William Noel și echipa sa de la The Walters Art Museum din Baltimore, Maryland (SUA).
Arhimede (în greacă Archimedes) a fost un mare învățat al lumii antice care a trăit între anii 287-212 î.Hr, în Siracuza, Sicilia de azi, care pe atunci era colonie grecească. Realizările sale se înscriu în numeroase domenii științifice, de la matematică, fizică, astronomie și ingineria, la filozofie. Despre viața lui se cunosc puține detalii, dar este considerat drept unul dintre principalii oameni de știință din antichitate. Lui i s-au atribuit proiectele unor invenții, inclusiv ale unor mașinării de luptă.
Arhimede este, în general, considerat a fi unul din cei mai mari matematicieni ai Antichității, dar și unul dintre cei mai mari ai tuturor timpurilor, alături de Isaac Newton. A fost primul matematician care a realizat calculul aproximativ al numărului π (pi), cu o acuratețe remarcabilă pentru acele timpuri. De asemenea, a definit spirala care-i poartă numele și formule de calcul ale volumelor și suprafațelor corpurilor de revoluție.
Arhimede a murit în timpul asediului Siracuzei, ucis de un soldat roman. La dorința sa, pe piatra funerară a mormântului a fost sculptată o sferă în interiorul cilindrului circumscris, el fiind cel care a demonstrat că raportul dintre aria sferei și a cilindrului circumscris este egal cu raportul volumelor corpurilor, având valoarea 2/3.
Lucrările sale au rămas aproape necunoscute lumii mai bine de 500 de ani după moartea sa. Abia în secolul VI d.Hr., Isidore din Milet și Eutocius din Escalon, alți învățați ai vremii, au recunoscut, în scrierile lor, valoarea descoperirilor lui Arhimede, deschizând astfel porțile cunoașterii lucrărilor sale.
Câteva copii ale lucrărilor lui Arhimede au supraviețuit până în Evul Mediu, fiind sursă de inspirație pentru oamenii de știință din timpul Renașterii, cum ar fi Fermat, Pascal și Galileo Galilei. În 1906 au fost descoperite câteva lucrări necunoscute, până atunci, ale lui Arhimede, care au oferit noi perspective de înțelegere a modului în care învățatul antic a obținut rezultatele matematice.
Expoziția va sta la dispoziția publicului până la finalul lunii octombrie 2020.
Prețul de vizitare: 8 lei pentru adulți și 4 lei pentru copii (pentru toate expozițiile de la muzeu, cu excepția Vivariului). Intrarea este gratuită pentru copiii de până în 4 ani, copiii din casele de asistenţă socială, veteranii de război, lucrătorii actuali şi pensionarii din reţeaua muzeistică naţională.
Loading ...
