Actualizat aprilie 4th, 2025 11:13 PM
21 august înseamnă în istoria contemporană călcarea Cehoslovaciei, în 1968, de tancurile URSS, trimise acolo pentru a opri procesul de reformă inițiat de liderul de atunci, Alexander Dubcek. După cum se știe, deși parte a Tratatului de la Varșovia, Republica Socialistă România nu a participat la represaliile conduse de sovietici, riscând supărarea maxima din partea Moscovei. După 45 de ani, în chip de mulțumire și apreciere, reprezentantul comunităților cehă și slovacă în Parlamentul României, bihoreanul Adrian Merka își amintește de acel moment. Într-un comunicat transmis marți, în ajunul marcării momentului 21 august 1968, demnitarul spune că data cu pricina reprezintă „o zi de referinţă în istoria Europei de Centrale şi de Est, o zi reper în principal pentru statul român, pentru Republica Cehă şi Republica Slovacă, care în acele vremuri formau statul Cehoslovac”. Potrivit lui Merka, gestul de atunci al cehoslovacilor poate fi considerat „unul dintre cele mai puternice semnale ce au fost date din spatele Cortinei de Fier de către popoarele slovace şi cehe care şi-au afirmat dorinţa lor de libertate şi de apel la valorile democratice”. Parlamentarul bihorean nu uită de faptul că România din 1968 (condusă de Nicolae Ceaușescu) a refuzat să se implice (militar) în stoparea manifestărilor de libertate de la Praga. „Decizia a fost fundamentată atât pe interesele momentului, dar a avut la bază şi o lungă relaţie de prietenie şi respect între cetăţenii români, pe de o parte şi cei slovaci şi cehi pe de altă parte”, consideră Adrian Merka, convins de faptul că cele întâmplate în urmă cu aproape o jumătate de secol au ajutat mult fundamentarea relaţiilor „de prietenie şi de sprijin reciproc între statul român, Republica Slovacă şi Republica Cehă”.
Loading ...
