Actualizat noiembrie 21st, 2024 5:37 PM
Plenul Consiliului Superior al Magistraturii (CSM) analizeaza azi (25 ianuarie) solicitarea Ministerului Justitiei privind avizarea Proiectului de Ordonanta de Urgenta a Guvernului pentru modificarea si completarea Codului Penal si a Codului de Procedura Penala si a Proiectului de Ordonanta de Urgenta pentru gratierea unor pedepse. Este un comunicat oficial al CSM.
Conform intentiilor Ministerului Justitiei (MJ) care invoca, printre altele, supraaglomerarea din sistemul penitenciar, ar urma să fie gratiate integral pedepsele cu inchisoare de pana la 5 ani inclusiv, precum si pedepsele cu amenda aplicate de instanta de judecata. In schimb, nu ar putea fi gratiati recidivistii si cei care au comis o serie de infractiuni prevazute de Codul penal sau de legi speciale (enumerate in proiect).
De asemenea, ar urma o gratiere partiala (cu reducerea la jumatate) a pedepselor cu inchisoare aplicate persoanelor care au implinit varsta de 60 ani, femeilor insarcinate sau persoanelor care au in intretinere minori cu varsta de pana la cinci ani. Conform proiectului MJ, de reducerea la jumatate a pedepselor sau, dupa caz, de anularea restului de pedeapsa neexecutat ar urma sa beneficieze si persoanele care, conform unei expertize medico-legale, sunt diagnosticate cu boli incurabile in faze terminale.
Primele doua variante de mai sus ale gratierii nu ar urma să se aplice persoanelor condamnate pentru infractiuni savarsite in stare de recidiva si celor care sunt recidivisti prin condamnari anterioare, iar gratierea ar urma sa fie conditionata de achitarea despagubirilor la care persoana condamnata a fost obligata prin hotarare judecatoreasca definitiva, in termen de un an de la punerea in libertate. Totodata, potrivit proiectului, nu vor beneficia de gratierea in intregime a pedepselor de pana la 5 ani de inchisoare persoanele care au comis o serie de infractiuni prevazute de Codul penal (ex.: infractiunile contra sigurantei statului, omorul, vatamarea corporala grava, loviturile cauzatoare de moarte, lipsirea de libertate, violarea de domiciliu, santajul, infractiunile sexuale, talharia, pirateria sau evadarea).
La fel, nu pot spera la gratiere nici persoanele condamnate pentru fapte precum luare sau dare de mita, trafic sau cumparare de influenta, trafic de persoane, trafic de droguri, trafic de migranti sau fraude informatice, respectiv cei ajunsi in spatele gratiilor pentru o serie de infractiuni reglementate prin legi speciale, printre care si Legea 78/2000 privind prevenirea, descoperirea si sanctionarea faptelor de coruptie.
Proiectul de ordonanta mai prevede ca gratierea „nu se aplica celor care nu au inceput executarea pedepsei inchisorii deoarece s-au sustras de la executarea acesteia, precum si celor care au inceput executarea, dar ulterior s-au sustras”. Ca o completare, MJ ar introduce un text conform caruia „persoanele gratiate care in decurs de trei ani savarsesc cu intentie o infractiune vor executa pe langa pedeapsa stabilita pentru acea infractiune si pedeapsa sau restul de pedeapsa ramas neexecutat ca urmare a aplicarii prezentei legi”.
Referitor la modificarea si completarea Codului penal si a Codului de procedura penala, proiectul mult dezbătut in ultima vreme prevede, printre altele, ca abuzul in serviciu va fi considerat infractiune doar in cazul producerii unei pagube de peste 200.000 de lei, iar limita maxima a pedepsei se reduce de la 7 la 3 ani de inchisoare.
Loading ...
