Actualizat noiembrie 22nd, 2024 6:50 PM
Ca în fiecare an, mai ales de când Oradea e condusă de Ilie Bolojan, Primăria acordă o atenţie specială zilei de 20 aprilie. Cea în care, în 1919, de Paşti, Armata condusă de generalul Traian Moşoiu a preluat oraşul, în mod simbolic, de la primarul de atunci, Rimler Karoly. Momentul instaurării administraţiei româneşti a fost sărbătorit şi în 2017, pe o vreme execrabilă. Aşa cum şi bihorstiri.ro a scris, manifestările dedicate evenimentului istoric au început la Biserica cu Lună cu tradiţionalul Te Deum, după care oficialităţile s-au dus la monumentul închinat generalului Moşoiu, amplasat în faţa sediului nou al Muzeului Ţării Crişurilor. Acolo, de faţă cu un grup de cetăţeni şi cu militarii care au format Detaşamentul de Onoare, principalul vorbitor, primarul Ilie Bolojan şi-a prezentat omagiile la adresa celor două personalităţi istorice ale zilei.
Pe de o parte, edilul s-a referit la generalul eliberator, despre care a relatat că, după război, „a fost senator de Bihor timp de 10 ani, până la moarte, şi, din această poziţie, a contribuit la dezvoltarea, în continuare, a oraşului Oradea şi a zonei noastre”. Totodată, Bolojan le-a spus celor adunaţi că acelaşi Traian Moşoiu, „în calitate de ministru al Transporturilor a fost cel care a pus bazele căii ferate Oradea – Arad, un fel de autostrada Transilvania a vremurilor noastre”. Cele mai multe aprecieri au fost rostite, totuşi, la adresa lui Rimler Karoly, descris drept „unul dintre cei mai importanţi primari ai oraşului Oradea”, cel în timpul căruia au fost clădite toate acele imobile centrale cu care ne lăudăm şi acum în ţară şi peste hotare. Ca rol al lui Rimler în ziua de 20 aprilie 1919, Bolojan a menţionat că primarul de atunci, pentru a evita distrugerea oraşului (nb.: în condiţiile posibilităţii unei confruntări armate între români şi oastea bolşevicului Kun Bela), i-a predat, practic, urbea lui Moşoiu. „A întâmpinat reprezentanţii armatei noastre la intrarea de pe Calea Clujului, în zona Uzinei de apă, şi a decis să predea în mod paşnic oraşul Armatei Române, pentru a evita distrugerile pe care le-ar fi putut avea oraşul în cazul unei conflagraţii în zonă”. Actualul şef al Primăriei orădene a declarat, aşa cum a făcut-o deja de mai multe ori în cadrul unor astfel de evenimente, că „trebuie să ne gândim cu respect” la astfel de oameni care „atunci când ajung pe funcţie fac ceva şi îşi dovedesc ataşamentul faţă de un oraş şi de comunitate”.
Dorind să dea un mesaj de unitate a orădenilor în general, Ilie Bolojan şi-a încheiat discursul festiv de azi spunându-le tuturor (n.b.: deşi prea puţini au fost, spre deloc, cetăţeni de etnie maghiară la evenimentul din zona intersecţiei străzilor Sucevei şi Armatei Române) că „oraşul nu este al unei administraţii sau a alteia, ci al tuturor orădenilor, indiferent de etnia lor, de confesiunea lor”, subliniind că ceea ce este important este ca, în momentul în care ajungi într-o funcţie, într-un loc din care să faci ceva bun, să laşi ceva palpabil în urma ta. Cuvinte care pe unii îi fac să se gândească la faptul că, cu asemenea alocuţiuni, Bolojan se autoînscrie în clubul primarilor gen Rimler Karoly. Poate că administraţia actuală se va gândi, la un moment dat că, dacă tot îl cinsteşte atât de mult pe fostul edil, ar putea să facă o schimbare şi să numească după acesta o stradă mai populară / circulată decât cea mai degrabă ascunsă care-i poartă acum numele (în zona Ciuperca).
La evenimentul omagial de joi, ocazionat de împlinirea a 98 de ani de administraţie românească la Oradea, au putut fi ascultate şi cântece patriotice interpretate de Corul „Traian Moşoiu”, dar nu s-a uitat nici de partea cu depunerile de coroane de flori. Instituţii, partide politice şi unităţi şcolare au trecut pe la statuia generalului eliberator. La final, ca de obicei, a putut fi urmărită defilarea Gărzii de Onoare.
Loading ...
