Actualizat aprilie 4th, 2025 11:13 PM
Consiliul Județean Bihor, prin Asociația de Dezvoltare Intercomunitară (ADI) Ecoland, a ajuns pe harta zonelor în care funcționează instalații de biogaz. Grație unui proiect cu finanțare externă în valoare totală de peste 22.000.000 de lei, la Săcueni a fost finalizată instalaţia pentru producerea energiei electrice prin valorificarea resurselor energetice regenerabile. Luni, 30 mai, în prezența președintelui CJ, Cornel Popa, a avut loc conferința de încheiere a proiectului.
Proiectul implementat începând cu iulie 2013 și-a propus tratarea dejecţiilor provenite de la fermele de animale învecinate în mod ecologic cu producerea concomitentă a energiei electrice şi termice, în aşa fel încât prin adăugarea silozului de porumb la componentele cu conţinut relativ mic de gaze să obţină o cantitate maximă de material gazos. În afara acestora, instalaţia va utiliza în completarea materiei prime şi alte materii vegetale verzi. Materialele procesate trebuie să păstreze caracteristicele de îngrăşăminte naturală. La finalizarea procedurii, din dejecţii şi materialele de completare rezultă un material fermentat. Materialul fermentat trebuie sa fie de o consistenţă adecvată pentru a permite transportul simplu pe terenurile agricole în mod asemănător cu cel al gunoiului de grajd şi/sau a îngrăşămintelor lichide organice.
Pentru folosirea materiilor fermentabile peste tot în lume se utilizează instalaţii de biogaz în sistem închis unde în condiţii ideale (optime) pentru procesul biologic se produce biogaz. Asemenea materii cu conţinut ridicat de compuşi organici fermentabili sunt de exemplu gunoiul de grajd solid şi lichid de la fermele de animale.
În instalaţia de biogaz de la Săcuieni materiile principale ce vor fi utilizate sunt: dejecţii lichide de bovine , dejecţii aviare, siloz de porumb şi siloz de secară. Biogazul se formează în mod continuu şi uniform pe parcursul de 24 ore, conform aşteptărilor cca. 218,50 Nm3/h de biogaz. Biogazul rezultat în instalaţia proiectată se va valorifica prin intermediul blocului de minicentrală a arderii biogazului cu un motor de 526 kW capacitate. Reţeaua de gaze de medie presiune din incinta este de cca. 60 ml. Din fermentatoare gazul ajunge în modulul de tratare, de aici la minicentrală pentru utilizare sau după caz (în situaţii de urgențe) la făclia de siguranţă. În minicentrala cu motor cu gaz se realizează concomitent producerea energiei electrice şi a energiei termice necesare tehnologiei.
Cantitatea de biogaz rezultată depinde de cantităţile de materiale dozate şi de conţinutul lor solid organic. Rezultatele arătate mai sus provin din experienţa de fabricaţie şi din măsurători de laborator. Dimensiunile instalaţiei de biogaz permit utilizarea materialelor ce produc un conţinut mai mare de gaz. Consumul maxim de gaz a motorului este de 260 Nm3/h. Dimensiunile şi reţelele insolaţiei proiectate vor permite funcţionarea acestuia şi în cazul unor cantităţi mai mari de gaz. Valoarea evaluată în ora de vârf este de 300 Nm3/h, de la care nu se prevede un consum mai mare (capacitatea maximă a făcliei). Nici la supraîncărcarea instalaţiei de biogaz nu are loc un salt în formarea biogazului, deci alte valori mai mari faţă de cele din ora de vârf nu vor fi luate în calcul.
După putrezirea reziduului de fermentaţie apare un lichid cu un conţinut de cca 7,6% de material uscat. Între materialele introduse şi substratul de amestec fermentat se aşteaptă o micşorare mai mică de 1% a valorii în conţinut şi calitate. În acest mod se obţine un produs finit adecvat pentru îmbunătăţirea solurilor, terenurilor de agricultură, care se distribuie pe terenul indicat în dozajele prescrise de instituţiile abilitate (în funcţie de parametrii fizico-chimici ale acestora).
S-a urmărit realizarea unei instalaţii de biogaz în sistem cu transfer continuu, sistem utilizat cu succes în UE. În această tehnologie fermentatoarele sunt pline în permanenţă, golirea făcându-se doar ocazional (pt. reparaţii). Materia primă proaspătă ajunge în fermentator din bazinul dejecţii zilnic în cantităţi mici, de unde păstrând nivelul constant în rezervor (lichid cu conţinut de 7,6 % materie uscată) este trimisă prin pompare în bazin material fermentat şi de aici în bazinul produs finit. Producţia de biogaz în acest tip de fermentator este uniformă, spaţiul de fermentare este bine utilizat şi instalaţia asigură o soluţie economică.
Pe parcursul descompunerii materiei organice în mediu anaerob rezultă biogaz cu putere calorică ridicată (~18,9MJ/Nm3) ce va fi utilizată pentru producerea energiei electrice prin intermediul minicentralei cu motor pe gaz.
Energia electrică obţinută în instalaţia de biogaz va fi legată în reţeaua publică prin intermediul staţiei de 20/120kV din vecinătatea minicentralei, racordat pe coloana electrică indicată de furnizorul local de energie electrică (necesarul de energie electrică a instalaţiei auxiliare se va asigura din producţia proprie). La răcirea motoarelor pe gaz o parte din energia termică rezultată asigură încălzirea fermentatoarelor, a materiilor prime, a clădirii dispecerat şi tehnologiei de producţie, pe când partea rămasă va fi utilizată prin instalaţia ORC unde se poate obţine o cantitate semnificativă de energie electrică (până la 23+15,6kW).
Printre obiectivele atinse prin realizarea acestui proiect (în care contribuția proprie este de aproximativ 383.000 de lei) se numără creşterea suprafeţelor de teren cultivate cu circa 126 ha şi folosirea a 8.800 t siloz în procesul de obţinere a biogazului. De asemenea, prin darea în folosință a instalației se ajunge la îmbunătăţirea nivelului de tensiune în Sistemul Electroenergetic Naţional, ca urmare a livrării în sistem a 90% din energia electrică creată în procesul de cogenerare. Și nu sunt neglijabile nici economiile făcute de fondatorii ADI Ecoland (Consiliul Judeţean Bihor, comuna Diosig și oraşul Săcuieni).
Loading ...
