Actualizat noiembrie 23rd, 2024 9:40 PM
Nimic neașteptat la dezbaterea publică de dinainte de adoptarea de către Consiliul Local a proiectului de buget al Municipiului Oradea pentru anul în curs. Vineri după masă (24 martie), nici 30 de persoane nu s-au adunat în sala mare, iar dintre cei prezenți majoritari au fost reprezentanții elevilor. Căci Consiliul Județean al Elevilor Bihor s-a manifestat deja trimițând un comunicat în care atrăgea atenția că proiectul de buget elaborat de Executivul orădean nu respectă legea care spune că administrațiile locale sunt obligate să dedice bani pentru proiecte generate de tineret.
Dezbaterea a fost „prezidată” de directorul economic al Primăriei, Eduard Florea, care a prezentat din nou modul în care Municipalitatea intenționează să împartă în acest an banii de care dispune. Au fost enumerate și principalele investiții pe care adminitrația Bolojan dorește să le înceapă, fiind evidențiat, din nou, că anul 2017 are o alocare de sumă record pentru investiții din veniturile proprii: aproximativ 125 de milioane de lei. Despre proiectul de buget puteți citi AICI.
Partea cea mai așteptată, pentru jurnaliști, a fost cea în care cetățenii au putut să își spună punctul de vedere. Primul vorbitor a fost liderul CJ al Elevilor, Titus Maghiar, care le-a adus aminte oficialilor din Primărie că ar fi fost obligați prin lege să dedice o parte a bugetului domeniului proiectelor elaborate de tineri. Răspunsul directorului Florea: Municipalitatea a alocat 300.000 de lei pentru finanțarea proiectelor elaborate de ONG-uri și alte entități care creionează evenimente publice. În opinia conducerii Primăriei Oradea, nu administrația locală trebuie să dea tonul unor asemenea proiecte, ci organizațiile neguvernamentale sau alte tipuri de entități. Inclusiv elevi/tineri care cred că pot face acțiuni de anvergură ce merită banii urbei.
Oarecum legat de același subiect, șefa Uniunii Femeilor Bihor, Angela Popa, după ce a avut cuvinte de laudă la adresa modului în care a fost alcătuit proiectul de buget al orașului, a cerut ca la alocarea sumelor să se țină cont de istoricul ONG-ului care aplică pentru / câștigă finanțare. Iar fostul ziarist Mircea Stroe, în numele mai multor organizații non guvernamentale, i-a solicitat directorului economic să umble la birocrație în vederea înlesnirii depunerii de proiecte. Desigur, Eduard Florea nu a refuzat categoric nicio solicitare, toate cele auzite fiind notate. Rămâne de văzut dacă se va și concretiza ceva sau nu.
Orădeanul Simka Arpad, cunoscut pentru implicarea sa în organizarea competițiilor de volei pe plajă, nu a cerut finanțare pentru vreun proiect, ci pentru Compania de Apă. Concret, profitând de dezbaterea publică de ieri, cetățeanul a adus cu el un dosar cu corespondența din ultimii 16 ani purtată cu Primăria și cu furnizorul de servicii de apă / canalizare. Domiciliat pe str. Gheorghe Doja, Simka a readus în discuție inundațiile care se întâmplă acolo la fiecare ploaie consistentă. Cetățeanul consideră că e inadmisibil ca de atâta timp să nu fie rezolvată problema, mai ales că i s-a răspuns oficial de la Companie că există deja indicatorii tehnico-economici aprobați pentru schimbarea canalizării astfel încât apa să nu mai intre în curțile/casele oamenilor, ci să fie preluată de rețeaua de conducte. Doar că, spune Simka Arpad, la finalul răspunsului oficial s-a menționat și faptul că lucrarea se va face atunci când va fi bugetată. În ani lungi, încă nu s-a întâmplat acest lucru. Dar orădeanul prezent la dezbatere și-a manifestat speranța că lucrurile vor fi rezolvate într-un final tragic.
Interesantă este propunerea USR în ceea ce privește bugetul. Și nu neapărat bugetul din 2017, ci filozofia, la modul general, a alcătuirii bugetului municipiului. Reprezentanții tânărului partid politic parlamentar ar dori ca și Oradea să implementeze bugetul participativ. Adică o parte a banilor disponibili să fie dirijați spre proiecte / investiții / achiziții dorite de cetățenii care contribuie prin taxe și impozite la acest buget comun. Dincolo de transparentizare și de ideea de a ține cont în mod real de ce spun oamenii, USR vede în acest tip de abordare și un instrument care îi poate face pe cetățenii din diversele zone ale Oradiei să discute modul în care sunt alocate anumite părți din sumele pe care le colectează administrația locală de la ei.
„Cetățenii își aleg delegați care discută detaliile tehnice ale implementării proiectelor cu funcționarii municipali, experți, consilieri locali, primar. Apoi, se formează comitete de monitorizare a proiectelor alese”, se arată într-un document al USR Bihor, care ar trebui să ajungă și pe masa primarului Ilie Bolojan. Cu ce folos? Vom vedea. Practic, s-ar cere ca la fiecare proiecție bugetară anuală, Primăria să stabilească un procent din bugetul de investiții, care ar fi rezervat Bugetului Participativ. Ar fi și o metodă prin care contribuabilii ar fi mai responsabilizați. În Legea 141 din 2004 se vorbește despre Inițiativa cetățenească, promovarea unui proiect de hotărâre putând fi demarată chiar și de un singur cetățean, dacă cel în cauză strânge semnături de la minimum 5% din populația cu drept de vot. Deci, inclusiv în chestiuni legate de buget, cetățenii pot avea ceva de spus. Doar să se implice.
Un prim pas ar fi și participarea la dezbaterile publice organizate de Primăria Oradea. Or, atâta timp cât – ca ieri – prezența cetățenilor a fost nesemnificativă (n.b.: au venit în sala mare a Primăriei și câțiva consilieri locali – doi de la PSD și câte unu de la PNL și UDMR), nici nu ne putem aștepta ca administrația locală să ia în calcul în mod serios adoptarea ideii de buget participativ.
Loading ...
