Actualizat aprilie 4th, 2025 11:13 PM
În urmă cu câteva luni, deputatul bihorean Cseke Attila a depus un proiect prin care ar iniția un Program național de reabilitare a centrelor istorice din orașele României, pe modelul anvelopării blocurilor. Adică cu bani de la centru, de la administrația locală și de la proprietar (atunci când o clădire se află în proprietate privată). Între timp, inițiativa lui a fost îmbrățișată de Ordinul Arhitecților din România, care a trimis o scrisoase de sprijin, fără ca deputatul să ceară așa ceva, pe adresa Comisiei de Administrație din Camera Deputaților, for care va dezbate săptămâna viitoare subiectul.
Iar proiectul pare cu atât mai necesar cu cât, conform unui studiu disponibil pe pagina web a Ministerului Culturii, în țară există aproape 600 de clădiri-monumente istorice „în colaps și precolaps”. De asemenea, în ciuda unor mici eforturi financiare, doar un număr „infim” de asemenea obiective au fost restaurate în ultimii ani. Într-o conferință de presă susținută la Oradea, deputatul Cseke a arătat că, potrivit aceluiași studiu al Ministerului de resort, Bihorul nu stă deloc mai bine în comparație cu situația generală pe România. Astfel, avem în județ 268 de monumente (care apar în documentul oficial de la Cultură), dintre care 245 ar fi în stare necunoscută, niciunul în stare foarte bună și doar 16 în stare bună. Totodată, statistica publicată vorbește și despre cel puțin un monument în stare de colaps. „Dacă Statul nu se implică, vor rămâne nereabilitate foarte multe clădiri și ansambluri arhitectonice importante”, spune parlamentarul, care a făcut și un calcul care arată că, dacă se menține ritmul de melc din ultimii ani, România va avea nevoie de vreo 3 secole pentru a-și reabilita monumentele. Având la purtător datele de la Ministerul Culturii, Cseke Attila e și mai convins de faptul că este obligatorie pornirea unui program național de reabilitare, prin care cel puțin centrele istorice ale orașelor să capete aspect nou. Pentru asta, consideră bihoreanul, trebuie ca, în funcție și de bugetul posibil, an de an, să fie alese vreo două orașe în care să se facă lucrări de reabilitare/renovare. Contribuția Statului este necesară, spune demnitarul, pentru că este și în interesul lui (inclusiv al primăriilor) ca imobilele reprezentative din oraș (sau măcar cele din zona centrală) să fie reabilitate și astfel să atragă turiștii. „Degeaba faci inbfrastructură, dacă omul nu are ce vedea”, afirmă Cseke, lăsând să se înțeleagă că nici politica Municipiului Oradea în aceast sens nu ar fi cea mai fericită.
Potrivit informațiilor pe care demnitarul bihorean le-a primit de la ADR Nord-Vest, în această zonă a țării, doar Bistrița a depus un proiect european de regenerare urbană. Adică pentru renovarea/reabilitarea centrului istoric din fonduri nerambursabile. „Păcat că Oradea a avut alte priorități”, mai crede deputatul Cseke Attila, care a vorbit despre un proiect de reabilitare și în campania electorală locală din 2012. Parlamentarul speră, totuși, că Guvernul USL va demara un program pentru asemenea lucrări, mai ales că socil-liberalii și-au trecut în planurile de guvernare o asemenea acțiune.
Loading ...
