Actualizat noiembrie 23rd, 2024 1:47 PM
Deși le dă posibilitatea de a se autoclasifica în această categorie (în vederea tipului de finanțare pe care o vor primi), spitalele din România nu se califică, cel puțin în acest moment, pentru clubul de top, cel care ar trebui să reunească unitățile cu nivel de competență foarte înalt. A spus-o însuși Cseke Attila (foto), ministrul de origine bihoreană al Sănătății, imediat după ce, săptămâna trecută, Guvernul a a aprobat Strategia Naţională Actualizată de Raţionalizare a Spitalelor pe perioada 2011-2012. Actul în sine prevede măsuri care privesc reorganizarea sistemului spitalicesc, o finanţare mai sustenabilă, remodelarea cererii de servicii medicale, eficientizarea sistemului de asigurări sociale de sănătate, dar şi o strategie coordonată pe resurse umane. În cadrul strategiei, un loc aparte în ocupă problema clasificării spitalelor. Aceasta va trebui efectuată înainte de 1 iunie, dată după care unitățile spitalicești vor primi bani în funcție de nivelul în care au fost înscrise. Până atunci, mai exact până la data de 1 mai, spitalele vor trebui să se se autoevalueze și să se propună pentru una sau alta dintre categoriile create de Ministerul Sănătății: categoria I – nivel de competenţă foarte înalt, categoria II – nivel de competenţă înalt, categoria III – nivel de competenţă mediu, categoria IV – nivel de competenţă de bază și categoria V – nivel de competenţă limitat. Se pare că, deși unele spitale au asemenea pretenții, în România, nu există niciun spital care să se încadreze la clasa I de competenţă foarte înaltă. „Sunt 18 specialităţi care ar trebui să se regăsească într-un spital de clasa I”, a precizat Cseke. Conform site-ului MS, strategia spitalicească mai stabileşte şi elaborarea unui plan naţional şi a unui plan regional şi local privind sistemul spitalicesc, care va decurge în urma clasificării spitalelor.
Loading ...
