Actualizat aprilie 7th, 2025 3:45 PM
Locul 10 în Topul universităților din România care, prin intermediul unor cadre didactice, au fost părtașe la eliberarea înainte de termen a anumitor bogătași condamnați la închisoare. E scandalul cel mai actual de pe plaiurile mioritice, în vizor fiind acele așa numite lucrări științifice scrise de deținuți în vederea scurtării pedepselor. Lucrări care au nevoie și de girul unui profesor universitar. Or, contra cost totul e posibil, deci și acceptarea drept lucrare cu valoare științifică a unor scrieri scoase pe bandă rulantă în pușcăriile românești.
Potrivit unui clasament publicat de romaniacurata.ro, Universitatea din Oradea figurează pe un „onorant” loc 7 în Top 10 al instituțiilor de învățământ superior care au sprijinit scoaterea de după gratii, mai devreme, a unor persoane condamnate la ani de închisoare. Printre profesorii care au girat astfel de lucrări dubioase se numără și administratorul public al Județului Bihor, Anca Dodescu. Conform oradeapress.ro, care invocă liste scoase la lumină de Ministerul Justiție, Dodescu (foto – FAN) a coordonat lucrarea „Cercetări şi politici de marketing internaţional”, semnată de deținuții Alin Horea Silaghi şi Petru Sorin Matei. Primul, fost director de buget al AJOFM Bihor şi fost cadru didactic al Universităţii din Oradea, a fost condamant la 6 ani de pușcărie pentru luarea unei mite de 2,2 miliarde lei (vechi), împreună cu alți șefi de la Finanțe. Al doilea, fost angajat al Gărzii Financiare, a ajuns la răcoare tot pentru că a luat șpagă: 1.000 de dolari de la patroana unei firme, de la care ceruse 25.000 de dolari pentru a o scăpa de problemele generate de anumite nereguli contabile. Matei a fost condamnat la 4 ani și 6 luni de închisoare, în anul 2005. Alți universitari orădeni care au „contrasemnat” cercetările de după gratii ale unor deținuți sunt Valentin Mirișan (Facultatea de Drept de la Universitatea din Oradea) și generalul de brgadă (r) Vasile Creț (Universitatea Agora).
Lucrurile sunt atât de grave încât până și DNA s-a băgat pe fir. Procurorii spun că, „prin faptele săvârșite s-a urmărit exclusiv favorizarea persoanelor condamnate”, arătând că „printre persoanele condamnate la pedepse cu închisoarea pentru infracțiuni de corupție se regăsesc condamnați care au executat sau urmează să execute cu până la 300 de zile mai puțin decât stabilise instanța de judecată, exclusiv ca urmare a activității infracționale care face obiectul sesizării din oficiu”. Se pare că a fost creat „un mecanism în care ar fi implicate cadre universitare, reprezentanți ai unor edituri și membri ai comisiilor din penitenciare, care au acționat coroborat, astfel încât persoanele condamnate să apară ca autori de lucrări științifice, iar pedepsele aplicate de instanțe să se considere ca executate”.
DNA a comunicat că „mai multe cadre universitare ar fi acordat recomandări formale prin care au atestat pretinsa relevanță științifică a unor lucrări, exclusiv pe baza titlului acestora, fără a lua contact în vreun mod cu autorul lucrării și fără a cunoaște viziunea acestuia asupra temelor care urmau să fie abordate. Aceste recomandări ar fi avut o natură generică și ar fi fost folosite, uneori, în aceeași formă, pentru elaborarea unor multiple lucrări cu caracter științific”. Unii universitari par că au coborât jos de tot ștacheta: ei au „acceptat să valideze valoarea unor lucrări și să le includă în evidența unor conferințe științifice internaționale, în condițiile în care activitatea de elaborare desfășurată de autor durase câte o oră pentru fiecare comunicare”. Procurorii spun că „ar exista o discrepanță între prestigiul presupus al unei asemenea manifestări și implicarea reală a autorului, care a determinat ca fiecare oră de activitate să reducă durata pedepsei executate cu câte 30 de zile”.
Loading ...
