Actualizat noiembrie 21st, 2024 5:37 PM
În perioada în care unii deputați și senatori încă s-au mai „chinuit” să depună propuneri pentru revizuirea Constituției (inclusiv deputatul orădean Ioan Cupșa, care a depus luni, 27 mai propunerile sale) liderii supremi ai USL, Victor Ponta și Crin Antonescu, au încheiat negocierile privind acest subiect. Surse bine informate din presa centrală au și dat publicității o mare parte din principalele modificări ce urmează să fie operate în Legea fundamentală a țării. Printre ele se numără prevederea privind desemnarea premierului în urma alegerilor generale. Conducerea USL s-a înțeles asupra faptului că partidul care a obținut cel mai mare număr de mandate va putea propune președintelui persoana pentru poziția de prim-ministru. Iar președintele ar urma să facă din oficiu nominalizarea acelei persoane. După cum se zvonește, dacă premierul desemnat nu obține în Parlament votul pentru învestirea Guvernului, președintele țării va face o altă desemnare: de data asta, la propunerea partidului de pe locul al II-lea. A se nota că este vprba despre partidul care obține cel mai mare număr de mandate și nu alianța. La remaniere, președintele României nu va putea refuza propunerea de numire a unui ministru (n.b.: vezi cazul Norica Nicolai, în primul mandat al lui Traian Băsescu). Potrivit noii variante posibile a Constituției, dizolvarea Parlamentului va fi posibilă dacă un referendum de demitere a președintelui dă greș și numai în situația în care propunerea de demitere formulată de Parlament înregistrează mai multe voturi „contra” decat „pro”. Constituția îl va numi pe președinte „șef al statului”, iar mandatul acestuia va fi de 4 ani. Totodată, Ponta și Antonescu par că au căzut de acord și cu privire la mutarea alegerilor prezidențiale: undeva în perioada 1 aprilie – 1 noiembrie. Noua Constituție va stipula că numărul membrilor Consiliului Superior al Magistraturii va crește la 21, doi dintre ei urmând să reprezinte societatea civilă. Liderii USL vor limita puterile prefecților, care vor putea să conteste doar actele administrațiilor publice locale în contencios administrativ. Totodată, aceatsă contestare nu va mai avea efect imediat, ci va intra în vigoare numai după o hotărâre în acest sens a instanței. O altă modificare dorită este ca prefectul să nu mai coordoneze instituțiile deconcentrate. Proiectul noii forme a Constituției României va trebui supus și unui Referendum național. Ultimul de acest gen a avut loc în anul 2003, când Guvernul Năstase a modificat legea supremă în urma unei consultări naționale prelungite care a durat două zile.
Loading ...
