Actualizat noiembrie 21st, 2024 10:53 AM
Joi, 18 Ianuarie 2024, ora 19.00Sala de concerte „Enescu – Bartók”CONCERT VOCAL-SIMFONICGala Rossini
Dirijor: Jankó ZsoltSoliști: Aleksandra Szmyd – SopranăMihaela Ișpan – MezzosporanăAlexander Utkin – Bas
În program:G. Rossini – BARBIERE DI SIVIGLIA -uvertura
G. Rossini – ITALIANA IN ALGERI – uvertura
G. Rossini – LA GAZZA LADRA – uvertura
Aleksandra Szmyd
G. Rossini – Aria Semiramidei din „Semiramide”- Bel raggio lusinghier
G. Rossini- Aria Clorindei din „La Cennerentola” – Cenușăreasa, „Sventurata mi credea”
G.Rossini – Duetul Pisicilor
Mihaela Ișpan
G. Rossini – Aria Isabelei din L’ italiana in Algeri” – “Cruda sorte”
G. Rossini – Aria Angelinei din „La Cennerentola” – Cenușăreasa – „Nacqui all’affanno… Non piu mesta”
Alexander Utkin
G. Rossini – Aria lui Don Basil din „Il Barbiere di Siviglia” Bărbierul din Sevilla – La Calunnia
G. Rossini -Aria lui Mustafa din L’ Italiana in Alger” – „Gia d’insolito ardore”
G. Rossini – Duetul Isabella – Taddeo din l’Italiana in Algeri – „Ai Cappricci della sorte”
|
|
Anul Nou inspiră mereu speranță, entuziasm, dar alătură și sentimentele de bucurie cu cele de teamă, neștiind ce poate să aducă pe parcursul celor 12 luni ale sale. Aceste sentimente caracterizează pe deplin muzica lui Gioachino Rossini. La o primă audiție, creația sa pare umplută cu bucurii exuberante, un entuziasm debordant și o voioșie permanentă. Totuși între toate acestea se ascunde mereu sâmburele de mister, de necunoscut, poate chiar un iz de teamă. Însă desigur, muzica lui Rossini reprezintă una dintre cele mai strălucite creații de belcanto, de o vivacitate și agilitate rară, stârnind râsul prin comicul regăsit în subiectele operelor, în replicile personajelor și în mai toate elementele din care se compun lucrările sale scenice. Într-adevăr, Rossini înveselește în fiecare zi milioane de ascultători de pe întreg globul, eliberând prin muzica sa o energie fascinantă și o stare de bucurie și extaz de neegalat.
Filarmonica Oradea dorește să împărtășească această bucurie la început de an cu publicul meloman și pe această cale propune un concert intitulat „Gala Rossini”, care va avea loc joi, 18 ianuarie, ora 19:00, la sala de concerte „Enescu – Bartók”. Orchestra Filarmonicii de Stat Oradea va fi condusă de maestrul Jankó Zsolt, iar soliștii-invitați sunt soprana Aleksandra Szmyd, mezzosoprana Mihaela Ișpan și bas-baritonul Alexander Utkin.
Gioachino Rossini a fost un compozitor italian care a trăit între 29 februarie 1792 și 13 noiembrie 1868. A devenit cunoscut prin cele 39 de opere scrise, cu toate că pe lângă acestea a mai compus și lieduri, muzicp de cameră, piese pianistice și chiar muzică religioasă. De asemenea a inovat genul operei, setând noi standarde, atât în stilul de operă comic, cât și în cel „serios”. A renunțat să compună într-o perioadă în care era foarte apreciat, chiar dacă era încă tânăr, neavând nici măcar 40 de ani împliniți.
S-a născut la Pesaro, într-o familie de muzicieni: Tatăl său era trompetist, iar mama sa cântăreață. A început să compună la vârsta de 12 ani și și-a desăvârșit studiile muzicale la Bologna. Prima sa operă s-a cântat la Veneția în anul 1810, atunci când avea doar 18 ani. Cinci ani mai târziu, Rossini era angajat la Napoli, sarcina sa fiind aceea de a scrie opere. În perioada 1810-1823 a compus 34 de opere pentru teatrele de operă din Italia, fiind puse în scenă la Veneția, Milano, Ferrara, Napoli și în alte orașe.
Din această perioadă datează cele mai cunoscute titluri ale sale: „Il Barbiere di Siviglia” (Bărbierul din Sevilla, „L’italiana in Algeri” (Italianca în Alger) și „La Cenerentola” (Cenușăreasa), care au adus opera buffa la punctul ei culminant, după ce a fost moștenită de la compozitori precum Domenico Cimarosa și Giovanni Paisiello. Din compozițiile sale de „opera seria” fac parte lucrările „Tancredi”, „Otello” și „Semiramide”. Ambele genuri de operă abordate de Rossini au câștigat aprecierea publicului prin inovațiile propuse pe plan melodic, armonic, coloristic, dar și ca formă dramaturgică. În 1824 a colaborat cu opera din Paris, pentru a scrie o operă cu ocazia celebrării încoronării regelui Charles X. S-a numit „Il viaggio a Reims” (Călătoria la Reims). Mai târziu, în 1829 a compus ultima sa operă: „Guillaume Tell”:
Retragerea lui Rossini din muzică pentru următorii 40 de ani nu a putut fi niciodată înțeleasă în totalitate. Printre factorii care au dus la luarea acestei decizii pot fi sănătatea sa șubrezită, starea materială favorabilă pe care i-o adusese deja succesul, dar și evoluția stilului spectaculosde „grand opera”, prin compozitori precum Giacomo Meyerbeer. De la începutul anilor 1830, atunci când a părăsit Parisul și s-a stabilit la Bologna, a scris relativ puțin. La întoarcerea sa în capitala Franței a devenit cunoscut prin întânirile muzicale de salon pe care le organiza sâmbăta, unde participau muzicieni și alți artiști din cercurile pariziene, pentru care Rossini a scris piesele „Péchés de vieillesse” (Piese vechi), Printre oaspeții lui Rossini se numărau Franz Liszt, Anton Rubinstein, Giuseppe Verdi, Giacomo Meyerbeer și Joseph Joachim. Ultima lucrare importantă scrisă de Rossini a fost „Petite messe solennelle” (O mică misă solemnă), care a fost compusă în 1863.
|
Loading ...
