Actualizat noiembrie 21st, 2024 5:37 PM
Direcția Județeană de Statistică (DJS) Bihor a făcut publice azi, 5 iulie, rezultatele finale ale Recensământului Populației și Locuințelor (din 2011). Rezultatele principale nu surprind: populația județului a scăzut, fiind de 575.398 de persoane (suntem aproape de nivelul din anul 1956), numărul țiganilor a crescut, cei mai mulți cetățeni au vârste între 24 – 64 de ani și cei mai mulți sunt în continuare bihorenii de etnie română (67%).
În opinia directorului Dana Pașc, scăderea populației nu este surprinzătoare, un astfel de trend fiind înregistrat încă din 1990, momentul în care a început să scadă sporul natural. La fel, numărul mai mic de bihoreni se datorează și plecărilor din țară, însă în continuare nu se știe exact câți români trăiesc în afara granițelor țării. Cu privire la creșterea populației de etnie rromă (6,3%), Dana Pașc spune că acest lucru se datorează nu numai faptului că aceste familii au mulți copii, ci și modului în care a fost promovat Recensământul din 2011. „La recensămintele precedente a existat o oarecare reticență a rromilor de a-și declara etnia”, a declarat șefa DJS, care consideră că de data asta s-a reușit o bună popularizare a Recensământului, fiind realizat și un spot de promovare special pentru acești cetățeni. De altfel, în timp ce numărul țiganilor din Bihor a crescut cel mai mult de la ultima numărare a populației, etnicii maghiari se află la categoria „Cea mai importantă descreștere”. Populația maghiară a scăzut, de la aproape 156.000 de cetățeni la puțin peste 138.000 de cetățeni. Și numărul românilor declarați a scăzut: de la 404.000 la 366.000 de persoane). Potrivit datelor furnizate vineri de conducerea DJS, aproape 70% dintre bihoreni spun că româna este prima limbă vorbită în mod uzual în familie, iar 26,4% dintre cei recenzați au declarat că au maghiara drept limbă maternă. În același „clasament”, limba romani a fost recunoscută ca limbă maternă în cazul a peste 3% dintre cetățenii chestionați în octombrie 2011. Rezultatele Recensământului mai arată că 59% dintre persoanele care au acceptat să își declare religia au fost ortodoxe, 17,5% – reformate, 8,9% – romano-catolice, 7% – penticostale și 2,2% – greco-catolice. 0,3% dintre bihorenii recenzați s-au declarat atei. Un alt aspect demn de menționat este că aproape peste 9.000 de cetățeni din Bihor au recunoscut în fața recenzorilor că sunt analfabeți. Din punct de vedere educațional, cele mai multe persoane recenzate în 2011 aveau finalizate studii de nivel mediu (43,7%), iar 42,2% apar ca fiind cu nivel scăzut de educație (primar, gimnazial sau fără școală absolvită). Doar 14,1% dintre bihorenii chestionați au studii superioare. Directorul Dana Pașc mai spune că 26.000 de persoane nu au putut fi recenzate, cei în cauză fiind căutați ulterior în bazele de date de la diverse instituții (Evidența Persoanelo, ANAF, Casa de Pensii, CAS, Ministerul Educației).
Oradea va pierde 4 consilieri locali
Din totalul de 575.398 de cetățeni, 292.356 de bihoreni locuiesc în mediul rural, iar 283.042 în urban. În județul nostru, Oradea rămâne localitatea cea mai populată (deși numărul locuitorilor e în scădere destul de accentuată față de precedentul Recensământ), numărând ceva peste 196.000 de oameni. Dacă actualizările operate ulterior de DJS nu vor schimba radical situația, următorul Consiliu Local al Municipiului Oradea va avea mai puțini membri: de la 27 (cât este acum), numărul acestora va scădea la 23 (potrivit Legii Administrației Publice Locale). Urmează Salonta cu 17,7 mii locuitori și Marghita cu 15,8 mii persoane. La comune, Sânmartinul conduce „plutonul”, cu aproape 10.000 de locuitori, iar pe locul II se situează Tinca cu aproape 8.000 de locuitori. Cei mai puțini bihoreni locuiesc în comunele Șinteu (1.000), Spinuș și Viișoara (câte 1.300).
[nggallery id=1676]
Materialul prezentat azi de către șefa DJS Bihor, Dana Pașc, poate fi consultat în integralitatea lui urmărind acest link.
Loading ...
NU ma mira deloc de aceste rezultate! avand in vedere la ce nivel de trai a ajuns judetul! cu nimic nu ajutam tanara generatie sa se integreze, sa isi gaseasca un loc de munca, tinerii casatoriti sa beneficieze de anumite avantaje pentru a reintinerii comunitatea judetului! toate aceste rezultate ar trebui sa puna multe semne de intrebare in managmentul unui judet pentru a imbunatatii si ridica nivelul de trai pentru a putea creste din toate punctele de vedere.