Actualizat noiembrie 21st, 2024 5:37 PM
Timp de o săptămână, locuitorii din Biharia au fost contactați de voluntari și reprezentanții tuturor partidelor reprezentate în Consiliul Local comunal (ba chiar și de oameni de la Partidul Poporului Dan Diaconescu) în cadrul consultării populare referitoare la proiectul de extindere și modernizare a rețelei de apă/canal. Controversa e dată de faptul că, deși Biharia ar renunța la banii aferenți (aproape 6 milioane euro), forul decizional (din care face parte și primarul de Oradea, Ilie Bolojan) refuză să accepte hotărârea localității vecine. Mai mult, conform consilierului local Mehes Zoltan (foto) de la Partidul Civic Maghiar (PCM), edilul orădean ar fi făcut presiuni asupra membrilor Asociației de Dezvoltare Intercomunitară (ADI) pentru ca aceștia să voteze împotriva ieșirii Bihariei din proiectul Aparegio. Luni, 5 martie, în cadrul unei conferințe de presă la care au participat și viceprimarul Szeghalmi Gyozo și consilierul Kozma Geza (ambii de la UDMR), Mehes a prezentat rezultatele pseudo-referendumului realizat în perioada 22 – 29 februarie. Astfel, 1.520 de persoane au votat contra Aparegio și numai 6 cetățeni s-au pronunțat pentru rămânerea comunei în cadrul proiectului. Potrivit celor prezentate azi, printre cei care nu au avut nicio opinie se numără mai ales familiile consilierilor locali UDMR, dar, cu toate acestea, rezultatul consultării door-to-door este clar unul care demolează Aparegio în Biharia. Culmea este că, după cum se vede în tabelul arătat de Mehes Zoltan, chiar și primărița Nagy Gizella a votat împotriva realizării proiectului pe teritoriul comunei pe care o conduce, deci pentru ieșire (vezi în galeria foto). În schimb, atunci când ar trebui să combată de față cu Bolojan și cu ceilalți implicați în ADI, șefa Primăriei Biharia nu mai este la fel de potrvinică. O dovadă în acest sens este că, la un moment dat, deși pornise la o ședință a forului decizional cu mandat pentru solicitarea ieșirii comunei din Aparegio, Nagy nu a mai cerut introducerea acestui punct pe ordinea de zi a lucrărilor. De menționat că, înainte ca oamenii să se pronunțe privind rămânerea sau nu a Bihariei în cadrul Aparegio, viceprimarul Szeghalmi a realizat un pliant prin care explica avantajele și dezavantajele proiectului prin care ar urma să se investească în comună 5,8 milioane euro. Comparativ, bugetul pe un an al localității este de aproximativ un milion euro. Respectivele materiale (500 de bucăți) au fost împărțite, „referendumul” având loc doar după ce populația a putut să se informeze „în mod obiectiv” despre Aparegio. În opinia viceprimarului Szeghalmi Gyozo, rezultatul consultării va fi anexat documentelor pe care comuna le prezintă în procesul care are drept scop ieșirea Bihariei din Aparegio. Condimentându-și discursul de azi de la Oradea cu citate din literatura română (din „Alexandru Lăpușneanu” și din „Scrisoarea a III-a”), Szeghalmi a declarat că, la un moment dat „cineva ar trebui să ia în considerare și voința cetățenilor”. Totodată, vicele comunei spune că „cei din Biharia sunt mulți, dar nu sunt proști!” și că „e vai de societatea în care doar banul contează!”. Practic, reprezentanții comunei reclamă faptul că se dorește o „urbanizare forțată” și că cetățenii de acolo nu sunt pregătiți pentru un salt de 2 lei/mc de apă în ceea ce privește tarifele percepute de Compania de Apă Oradea. Societatea a preluat furnizarea serviciului de furnizare a apei și a celui privind canalizarea, dar până acum nu a investit nimic în Biharia. Mai mult, consilierul Mehes spune că i s-a atras atenția de către avocatul care îi reprezintă că în acel contract de delegare de gestiune se precizează că prevederile din el (inclusiv tarifele noi) intră în vigoare doar după recepția lucrărilor efectuate în cadrul Aparegio. Cu alte cuvinte, consideră cei din Biharia, toate facturile emise conținând tarife de Oradea sunt nule. Până în acest moment, CAO a consemnat o datorie totală de aproape 6 miliarde lei vechi în dreptul comunei Biharia. Niciun sfanț nu a fpst plătit, iar cetățenii de acolo sunt hotărâți să nici nu plătească decât strict prețul comunal, calculat la aproximativ 1 leu/mc. Ca soluție alternativă la CAO, reprezentanții comunei spun că s-ar putea rezolva problema așa cum s-a întâmplat în alte localități precum Sălard, Tămășeu sau Borș. Mehes Zoltan spune că a fost depus un proiect pe fonduri europene și care ar fi presupus realizarea unei stații de epurare în valoare de 10 miliarde lei, dar documentația a fost refuzată pe motiv că Biharia era deja cuprinsă într-o finanțare similară (Aparegio). Deci ar fi fost o dublă finanțare, ceea ce nu este posibil. Conform celor declarate de consilierul PCM, luni, în fața jurnaliștilor, nu este adevărat nici că prin ieșirea Bihariei din proiect ar fi aplicată o mega-penalizare. Alesul local, susținut în afirmații și de viceprimar, spune că, ieșirea Bihariei s-ar putea realiza prin acte adiționale la contractul inițial și că singura problemă ar fi că lucrările ar „aluneca 6 luni”. Adică ar fi amânate. Pentru localitatea rebelă din nordul Municipiului Oradea, implementarea Aparegio ar însemna 18 km de rețea de canalizare (din care, spun solii comunei, 7 km au fost deja realizați din fonduri proprii), renunțarea la turnul de apă, realizarea a două stații de pompare și a uneia pentru apa uzată, dar și schimbarea rețelelor uzate și extinderea acestora.
Următorul termen din procesul intentat de administrația locală din Biharia în vederea obținerii ieșirii din proiectul Aparegio a fost fixat pe 20 martie. Consilierul Mehes Zoltan speră că cele stipulate în Constituția României privind dreptul la libera asociere să fie citite și invers de către magistrați. Deci oamenilor să li se dea voie și să iasă din asocierea de care nu le mai convine.
[nggallery id=731]
Loading ...
