Muzica a existat din timpuri străvechi și a avut mereu rolul de a transforma sunetul în artă, dăruindu-i diferite forme, îmbogățindu-l cu ritm, nuanțe, culori și desigur, o înălțime bine-stabilită. Prin muzică, orice sunet prinde viață și astfel nu se transformă doar într-un element artistic frumos, ci chiar devine simțire. Însă, pentru a fi creată muzica, sunt necesare mai multe sunete, iar îmbinarea lor armonioasă dă naștere la capodopere care pătrund în suflet.
Muzica datează din vremuri atât de îndepărtate, încât nici nu se poate cunoaște exact momentul și spațiul de unde au apărut primele cântece sau primele îmbinări de sunete. Însă cu siguranță, fiecare epocă și fiecare popor și-a creat niște arhetipuri sonore, pe care a putut construi mai departe arta sunetelor, în funcție de propriile preferințe sau necesități. Ajungând la o formă dezvoltată a muzicii, care a prins contur abia în jurul secolului XIV și în secolele ce au urmat, compozitorii au început să se inspire din diferite surse: fie din cântările bisericești, fie din muzica tradițională sau din partiturile predecesorilor săi. Prin urmare, și compozitorii au avut arhetipuri de la care a pornit parcursul lor componistic și poate chiar lucrările lor au devenit la rândul lor arhetipuri în sunet pentru generațiile ce au urmat.
În muzica franceză, unul dintre cei mai prolifici compozitori din secolul al XIX-lea a fost Camille Saint-Saëns. Fiind născut în 9 octombrie 1835, toamna aceasta se împlinesc 190 de ani de la nașterea sa. Filarmonica de Stat Oradea îl va celebra prin concertul Arhetipuri în sunet, care va avea loc joi, 25 octombrie, ora 19.00 la sala de concerte „Enescu – Bartók”. Nu întâmplător, concertul va fi dirijat de Constantine Orbelian, având-o ca solistă pe pianista Bella Schütz. Orbelian este un dirijor american, cu origini în Armenia și Rusia, evidențiind în seara aceasta printre altele, două dintre cele mai reușite lucrări din creația compozitorului armean Aram Khachaturian. Așadar, în introducerea concertului, publicul meloman va avea ocazia să asculte Uvertura operetei Orfeu în Infern, de Jacques Offenbach. În continuare, Camille Saint-Saëns va fi sărbătorit prin Concertul nr. 2 pentru pian și orchestră. În cele ce urmează, frumusețea aparte a muzicii armene va putea fi descoperită prin Adagio din baletul Spartacus și prin Suita Masquerade, ambele fiind compoziții semnate de Aram Khachaturian.
Opera comică „Orfeu în Infern” de Jacques Offenbach, este scrisă pe un libret de Hector Crémieux și Ludovic Halévy. Premiera primei variante a lucrării a avut loc la 21 octombrie 1858 și a fost clasată drept „operă-bufon” în două acte, iar varianta următoare, mai extinsă și revizuită, cu premiera în 7 februarie 1874 s-a numit „operă-feerie” în 4 acte. Ambele premiere au avut loc la Paris. Lucrarea este un pamflet al legendei antice „Orfeu și Eurydice”. Cunoscuta uvertură care se interpretează frecvent nu a fost scrisă de Offenbach, ci de către muzicianul austriac Carl Binder, cu ocazia premierei de la Viena din 1860. Uvertura scrisă de Offenbach în 1858 este de fapt o scurtă introducere orchestrală, iar cea din 1874 este puțin mai extinsă.