Actualizat aprilie 4th, 2025 11:13 PM
apr. 25, 2013 Andrei Şandor Actualitate 2 1786 vizualizari
Episod nou în saga schimbării numelui străzii Bajor Andor din Oradea pe criterii naționalist-șovine: cei trei cetățeni care au sesizat Consiliul Național pentru Combaterea Discriminării (CNCD) spun acum că Municipalitatea a transmis către acest for documente măsluite. Mai exact, se pare că scrisul de mână al primarului Ilie Bolojan – care îi cerea arhitectului-șef inițierea procedurii de schimbare cu un nume românesc „conform dorinței locatarilor” și care i-a dat sarcină unei anumite doamne Faur să le răspundă oamenilor „că vom iniția procedura de îndată ce se finalizează alegerile” (locale din 2012) – a dispărut de pe documentul transmis la CNCD. Potrivit avocatului Kolozsi Arpad (foto), unul dintre cei trei cetățeni orădeni de etnie maghiară care au sesizat forul din capitală, exact acestea sunt dovezile de discriminare pe care Municipalitatea le-a practicat. Mai mult, reclamanții vin și cu alte acuze, mai de domeniul penalului: cică angajații Primăriei ar fi făcut fals și uz de fals, deturnând sensul unui tabel nominal prin care locatarii de pe str. Bajor Andor au împuternicit un reprezentant de-al lor pentru „a semna în numele lor contractul cu uzina electrică”. Adică pentru introducerea curentului electric. Doar că, așa cum se vede pe documentul pus la dispoziția jurnaliștilor, după literele tipărite cu „…contractul cu uzina electrică”, apare un scris de mână ce pare a fi tot al edilului liberal (în comparație cu precedentele însemnări de pe actul cu inițierea procedurilor de modificare a numelui de stradă unguresc): „…,precum și (pentru) a solicita Primăriei Municipiului Oradea schimbarea denumirii străzii Bajor Andor”. Reclamanții consideră că cetățenii în cauză nu au știut care este motivul real pentru care și-au pus semnătura în acel tabel și spun răspicat: „Avem certitudinea că ne aflăm în situația unei plastografii”. Adică acel text adăugat ulterior „reprezintă un fals ordinar, necesar pentru a ascunde responsabilitatea comună a celor pe care îi reclamăm, deocamdată doar la nivel instituțional”. De altfel, Kolozsi, Kristofi Kristof și Bosze Laszlo au relatat că s-au adresat și Prefecturii, dar reprezentantul Guvernului în teritoriu i-a reîndrumat spre CNCD. Ca aspect semi-hazliu, Municipalitatea nu recunoaște competența Consiliului, deși este vorba despre un subiect de presupusă discriminare. În opinia șefei Direcției Juridice din cadrul Primăriei, Eugenia Borbei, aici este un caz în care ar trebui invocată excepția necompetenței materiale. De altfel, Municipalitatea a cerut CNCD să respingă sesizarea celor trei orădeni, arătând că instanța de contencios administrativ ar trebui să se ocupe de dosar, reclamanții cerând ca acest Consiliu pentru Combaterea Discriminării să analizeze legalitatea hotărârii de Consiliu Local contestate.
httpvhd://youtu.be/Rb_s5rm6s5s
Kolozsi, Kristofi și Bosze nu renunță la acțiunea lor și spun că CNCD va discuta subiectul în câteva zile. „Dacă nu se va ajunge cel puțin la un avertisment (dat Primăriei), s-ar putea să avem un precedent periculos”, spune avocatul orădean temându-se de faptul că astfel de acțiuni anti-maghiare ar putea continua cu girul autorităților locale. De precizat că reclamanții nu contestă dreptul cetățenilor de pe o stradă de a solicita schimbarea numelui acesteia, ci modul în care Primăria a reacționat, dând curs solicitării ce are la bază o pornire etnică, rezoluțiile scrise cu mâna de Ilie Bolojan semnalând o dispoziție a edilului liberal de a încuraja astfel de practici. „Nu e de negat că Bolojan și unii apropiați ai săi au avut de-a lungul timpului atitudini anti-maghiare”, afirmă Kolozsi Arpad. Referitor la atribuire denumirii de Bajor Andor unei alte străzi din oraș (în cartierul Episcopia), avocatul orădean e plastic: „S-a salvat și capra românească, și varza ungurească”. În opinia (ironică a) lui Kolozsi, primarul ar trebui să procedeze la ghetoizarea municipiului: „Numai acolo să poată fi folosite denumiri maghiare, doar acolo să se poată vorbi ungurește și să ne pună să și purtăm steaua lui David!”, a conchis reputatul avocat, foarte supărat că în Oradea multietnică a fost posibil să se întâmple așa ceva fără consultarea populației maghiare. Și fără un gest de minim bun simț din partea Primăriei: prezentarea de scuze publice la adresa minorității „ofensate” de modul de abordare a problemei.
[nggallery id=1556]
iul. 22, 2013 0
iul. 12, 2013 0
iun. 20, 2013 0
mai 31, 2013 0
apr. 04, 2025 0
apr. 04, 2025 0
apr. 04, 2025 0
apr. 04, 2025 0
Sa aveti parte de nume unguresti ale strazilor in Oradea cand vom avea si noi o strada Avram Iancu in Budapesta sau Debrecen.
de ce nu se duc domniile lor in trecut, sa traiasca cu nume unguresti, cu ce vor ei, nu pot intelege ca au trecut aproape 100 de ani de la povestile alea, nu au pregatirea necesara sa inteleaga ca suntem in sec. XXI? CARPE DIEM! frati unguri