Actualizat aprilie 4th, 2025 11:13 PM
Modernizarea CET nu pune (total) între paranteze posibilitatea extinderii rețelei de energie geotermală din Municipiul Oradea. Primarul Ilie Bolojan a arătat miercuri, 29 februarie, că și administrația locală se interesează de acest subiect și că nici firma Transgex (care exploatează deja 3 puncte termice în Ioșia pe bază de apă geotermală) nu respinge ideea colaborării în acest context. Totuși, pentru a nu se crede că Municipalitatea dă cu piciorul în geotermal ca soluție de salvare a sistemului de încălzire și preferă menținerea în viață prin transplant a mastodontului de pe Șoseaua Borșului, Bolojan a prezentat situația resurselor și a posibilităților de exploatare mai consistentă a apei calde de sub pământ. Încă din start, se pare că această resursă nu este nicidecum atât de mare încât să deservească cea mai mare parte a actualilor clienți ai Electrocentrale Oradea SA. Cu alte cuvinte, chiar și după investiții care să permită exploatarea la maximum a apei geotermale, aceasta nu ar putea funcționa nicidecum ca și furnizor pentru marea parte a celor legați de sistemul centralizat. Actualmente, potrivit datelor prezentate în conferința de presă, sunt în exploatare 11 sonde de producție și una de injecție, debitul fiind de 70 litri/secundă. De asemenea, mai există 2 puțuri neexploatate în zona Ioșia. În aceste condiții, ponderea energiei geotermale în sistemul local orădean este de 7%, spune șeful Primăriei, acest procent putând ajunge la 20%, dacă s-ar face unele investiții. Și nu neînsemnate.
În vederea extinderii și a unei mai eficiente exploatări a rețelei de apă geotermală, Municipalitatea a depus deja un proiect pe fonduri europene și care vizează zona Nufărul. Banii ceruți sunt în sumă de 11,5 milioane euro, iar investiția ar presupune realizarea unei stații geotermale dotate cu schimbătoare de căldură, pompe de căldură și vase de explansiune cu o capacitate de preparare a agentului termic la 85 grade și un volum de 625 mc/h. De asemenea, ar urma să fie realizată o sondă nouă de reinjecție a apei, modernizarea a 7 puncte termice și realizarea unei rețele de transport a apei geotermale în lungime de 4,2 km. Conform datelor puse la dispoziția noastră, acest proiect este acum pe lista de rezervă, ocupând locul 28. O altă posibilitate de abordare a geotermiei în Oradea ar fi realizarea unor foraje suplimentare, printre care și una sau două de reinjecție. Un asemenea foraj costă 1,5 – 2 milioane euro. Aici problema evidențiată de specialiști este că, la punerea în funcțiune a unor sonde noi provoacă scăderea debitului în sondele care erau deja în exploatare. A treia variantă de mai bună utilizare a resursei geotermale ar fi folosirea returului care are 45 grade și care se aruncă, în mod normal. Această eventualitate ar putea fi funcțională în Ioșia, acolo unde se mai poate folosi o treaptă de energie (între 45 – 30 grade Celsius) prin direcționarea căldurii spre aeroterme sau ventiloconvectoare. Totodată, se pot lua în calcul pompele de căldură și extragerea energiei sub formă de energie electrică. Potrivit documentului prezentat de primarul Ilie Bolojan, o asemenea pompă poate costa chiar și 3 milioane euro, în funcție de puterea acesteia.
Însă, indiferent de varianta care ar urma să fie aleasă pentru a mări importanța apei geotermale în Oradea, edilul spune că s-ar putea ajunge la debitul maxim calculat de 240 litri/secundă doar în condițiile în care toate puțurile ar fi exploatate non-stop. Situația în care nu se știe ce reacție ar avea zăcământul geotermal pe termen mediu și lung. Un alt amănunt demn de luat în seamă este că, oricât de bine ar funcționa rețeaua de căldură având ca resursă energia geotermală, pe perioada iernii (și mai ales în condiții de frig extrem, așa cum a fost în februarie în Municipiul Oradea) va fi mereu nevoie de o sursă de energie care să preia vârful de sarcină. Și aici intră/rămâne în scenă CET-ul.
Loading ...
