Aceasta, potrivit Municipalității, printr-o Sentinţă Civilă pronunţată de Judecătoria Oradea, s-a ales cu dreptul de proprietate asupra imobilului, întăbulându-l. Biroul de Presă al Primăriei orădene transmite că în procesul în care a fost pronunţată Sentinţa Civilă din 2000, Municipiul Oradea nu avea calitatea de parte, iar sentinţa „reprezintă un fapt juridic care poate fi combătut de municipalitate prin orice mijloc de probă”. Administrația locală cere instanței următoarele: rectificarea înscrierii din Cartea Funciară, anularea Sentinţei Civile nr. 6212/2000, respectiv radierea dreptului de proprietate al FRT și întăbularea dreptului de proprietate publică a Municipiului Oradea asupra imobilului şi terenului Casei de Cultură a Tineretului din Ioșia. Un punct forte al acțiunii intentate de Primărie este că pârâtul şi-a dobândit personalitatea juridică la data de 1 iulie 1991, adică după intrarea în vigoare a Legii nr. 150/1990 care precizează că patrimoniul fundaţiilor pentru tineret se constituie din bunurile, inclusiv fondurilor băneşti, care au aparţinut fostelor organizaţii ale tineretului comunist, precum şi din donaţii şi alte surse provenite în condiţiile legii. Altfel spus,patrimoniul fundaţiilor pentru tineret deja existente. Deci, potrivit motivării, dispoziţiile Legii nr. 150/1990 nu se aplică acelor fundaţii care s-au constituit după data intrării în vigoare a legii menţionate. Ceea ce este și cazul Fundației Române pentru Tineret Bihor.