31 mai – „Ziua Mondială fără Tutun” este dedicată încurajării renunțării la fumat și are ca temă informarea și conștientizarea populației privind pericolele asociate consumului de tutun, riscurile promovării produselor de tutun mai ales în rândul tinerilor, și necesitatea de a acționa împreună pentru un viitor fără tutun.
În acest an, atenția este îndreptată către protejarea copiilor de influența industriei tutunului, pentru acest lucru fiind necesare eforturi comune ale comunităților, părinților și educatorilor, de a contracara strategiile publicitare din mediul online care au drept țintă în primul rând tinerii.
Consumul de tutun este principala cauză de deces prevenibilă în lume și este totodată unul dintre cei mai importanți factori de risc pentru sănătate care poate fi evitat, fiind cea mai importantă cauză de deces prematur în Uniunea Europeană (aproximativ 700.000 de decese anual, aproximativ 50% dintre fumători mor prematur – în medie cu 14 ani mai devreme).
De aceea, prin acțiunile desfășurate la nivel național cu ocazia Zilei Mondiale fără Tutun se are în vedere informarea tinerilor asupra riscurilor pentru sănătate asociate consumului de tutun și sprijinirea reglementărilor stricte, ca pași esențiali spre crearea unui viitor fără fum de tutun pentru generația viitoare.
Anul acesta promovăm competiția organizată de Organizația Mondială a Sănătății în cadrul căreia, în perioada 1 mai – 30 iunie 2024, se așteaptă din partea tuturor persoanelor cu vârsta sub 35 de ani, scurte mesaje video care dezvăluie tactici utilizate de industria tutunului sau politici eficiente de protejare a tinerilor de influență. Informații despre această campanie pot fi accesate urmând link-ul: https://ggtc.world/actions/global-media-competition
Informații despre consecințele consumului de tutun asupra sănătății
Nicotina conținută în tutun creează dependență ridicată, iar consumul de tutun este un factor de risc major pentru bolile cardiovasculare și respiratorii, multiple forme de cancer și multe alte afecțiuni.
Tutunul este un produs toxic ce conține substanțe capabile să provoace toate tipurile de cancer.
Organizația Mondială a Sănătății consideră că toate formele de consum de tutun sunt nocive, inclusiv țigările electronice, produsele încălzite fără ardere și tutunul fără fum. Recomandările European Respiratory Society (ERS) și ale European Lung Foundation (ELF) sunt următoarele: „Plămânii umani sunt creați pentru a respira aer curat, nu toxine și substanțe cancerigene, iar corpul uman nu este menit să depindă de medicamente care pot da dependență. ERS și ELF nu pot recomanda un produs dăunător pentru plămâni și sănătatea umană.”
Organizația Mondială a Sănătății avertizează că utilizarea produselor care conțin nicotină în orice formă, inclusiv e-țigarete, nu este sigură.
Aerosolul din e-țigareta conține substanțe dăunătoare și potențial dăunătoare, precum nicotina, metalele grele (plumb, compuși organici volatili și agenți care provoacă cancerul). De asemenea expirarea aerosolului crește expunerea nefumătorilor la vapare pasivă, la un număr de substanțe toxice. În cazul e-țigaretelor există si alte probleme de siguranță legate de otrăvirea accidentală cu nicotină sau accidente cauzate de posibilele baterii defecte care pot provoca explozii și chiar incendii, deseori cu urmări grave.
În anul 2020, aproximativ un sfert din populația lumii a consumat tutun: 36,7% dintre bărbați și 7,8% dintre femei. Se estimează că 1,3 miliarde de oameni din întreaga lume folosesc produse din tutun, 80% dintre ei locuiesc în țări cu venituri mici și medii. La nivel global, peste 8 milioane de oameni mor din cauza consumului de tutun, în fiecare an.
În România:
Peste un sfert din populația de 15 ani şi peste fumează, 18,7% dintre ei fiind fumători zilnici (fără a fi incluși fumătorii de țigări electronice sau alte produse electronice similare) – conform studiului „Starea de sănătate a populației” realizat de Institutului Național de Statistică, 2021;
Prevalența mare a fumatului în rândul tinerilor este îngrijorătoare. Conform aceluiași studiu al Institutului Național de Statistică, proporția persoanelor fumătoare, în rândul adolescenților și tinerilor din grupa de vârstă 15‐24 ani, care fumează zilnic, este de 10,16%, în timp ce 9,81% fumează ocazional. Aproximativ 1,7% din populația de 15 ani și peste a declarat că utilizează țigări electronice sau produse similare, ponderea cea mai mare în ceea ce privește utilizarea acestor produse fiind înregistrată la persoanele din grupa de vârstă 25-34 ani (3,3%).
Fumul de tutun afectează atât persoanele care fumează, cât și pe cele din imediata apropiere a acestora (fumătorii pasivi). Din totalul copiilor sub 15 ani, expunerea zilnică la fumul de tutun a fost menționată în cazul a 11,7%, iar din totalul persoanelor de 15 ani și peste 20,0% sunt expuse zilnic fumului de tutun.
Consecințele medicale ale consumului de tutun, inclusiv expunerea pasivă la fumul de țigară, fac din prevenirea fumatului și din controlul expunerii la marketingul industriei tutunului, părți esențiale ale oricărei strategii de sănătate publică.
Prevenirea consumului de tutun rămâne una dintre strategiile cheie de control a epidemiei de fumat, în timp ce limitarea consumului este una dintre cele mai eficiente modalități de a salva vieți și de a îmbunătăți starea generală de bine.