În stilul zeflemitor și scuipător de flegmă al președintelui în funcție al României, avem tot dreptul să (ne) întrebăm ceva. De exemplu: Ghici ghicitoarea mea, cine va pleca? După un weekend întreg de proteste generalizate și după aproape o săptămână de ieșiri în stradă ale alegătorilor din țară, principalii conducători ai națiunii tac. Adică cei responsabili de nemulțumirile care au provocat mitingurile au amuțit. Și încă m-am explicat elegant. Puteam să spun că se ascund de lași ce sunt. Iar această lașitate nu mai poate fi tolerată. E drept că și poporul e ciudat: a tăcut și a răbdat o serie de suplicii, dar a început să fiarbă în urma situației create în jurul doctorului Arafat. În fine. E stare de revoluție cel puțin București și se pare că lucrurile nu se calmează. Dacă acei bravi oameni politici/de stat care, din anul 2010, au promovat cu curaj și tupeu, în ciuda tuturor criticilor din toate domeniile și toate păturile sociale, acele măsuri de austeritate pe care le-am resimțit cu toții (direct sau indirect) nu au sânge în instalație să le vorbească celor pe care îi conduc prin criză, atunci este vorba despre lașitate. Din păcate pentru noi toți, combinată cu impotență!
Ministrul de Interne Vasile Blaga și-a dat demisia din funcție pentru un incident minuscul în comparație cu ceea ce se întâmplă în ianuarie 2012. Dar a dovedit că expresia „demisie de onoare” își mai poate avea locul. Urmașul, „acest băiat tânăr” (ca să-l citez pe președintele Băsescu) nici nu pare să aibă vreo altă calitate. Iar tinerețea nu e neapărat o calitate, mai ales dacă vine în tandem cu Traian Igaș.
Premierul supraviețuitor Emil Boc pare derutat. Înțeleg că e încă și acum în doliu. Dar ghinion! Tensiunile sociale și celelalte probleme nu țin cont de problemele familiale. Omul vrea dialog. Și o nouă formă a Legii Sănătății. Boc și-a pierdut mințile. Nu că m-aș mira. După ce a recunoscut public că este ștergătorul de picioare al președintelui Traian Băsescu, nu e de mirare că nu știe ce face. Cum când a recunoscut? Vineri seara. Atunci când, la aproximativ o oră după ce întâiul ales al neamului a cerut ca proiectul de lege să fie retras, acest lucru s-a și întâmplat. Nu am mai văzut un premier român în halul ăsta de aservit președintelui. Treaba e pe față! În locul lui, aș demisiona. Aș încerca să arăt măcar familiei și prietenilor apropiați (în caz că încă nu i-am pierdut pe toți) că mai am un pic de demnitate, de onoare și că mai pot sta drept în fața oglinzii.
Evident, când mă gândesc la implicațiile guvernamentale ale scandalului generat de Legea Sănătății, nu pot să nu observ că preșul nr. 2 al Administrației Prezidențiale este UDMR. Știu că dr. Ritli nu face ceea ce vrea și că are nevoie de binecuvântarea conducerii de la Bihor pentru a renunța la funcția din Guvern. Că nici Cseke nu a predat mandatul fără încuviințare. Dar dacă Uniunea vrea să demonstreze că are coloană (putând astfel recâștiga și încrederea votanților care încep să aibă și alte alternative…), ar pleca din Guvern. Ce mai au de pierdut? Câteva luni de pus mâna pe niște bani? Dacă pentru asta mai mențin PDL la guvernare, e jenant pentru ei.
Ajungem la ex-căpitanul Biruinței. După biruința din decembrie 2009, pe Traian Băsescu l-a apucat reformarea. Nu a anunțat măsurile de austeritate în mai 2009, ci în mai 2010. Nu mă înțelegeți greșit: nu îi plâng foarte tare pe bugetari, pentru că nici ei nu s-au isterizat atunci când, încă de prin 2008, în domeniul privat a început să fie simțit vântul crizei. Dar Băsescu a devenit atât de insensibil la problemele de trai zilnic al celor spre binele cărora spune că acționează, încât pot afirma că nu mai merită să fie președinte. Demisia de onoare ar fi de salutat și din partea lui. Doar că asta nu ar rezolva automat criza internă.
Aici intră în joc Opoziția actuală. Soarta politică a USL ar putea depinde mult de modul în care alianța va gestiona tensiunile populare. În ultima săptămână, românii supărați și sătui de Guvernul impotent au adus un vânt prielnic (și chiar nesperat!) în pânzele social-liberalilor. Mingea a fost ridicată la fileu pentru Ponta și Antonescu. Acum e momentul ca aceștia să îi dovedească lui Traian Băsescu că nu sunt imaturi. Iar poporului să îi arate că într-adevăr ei sunt cei care conduc cele două partide. Și că sunt capabili să și guverneze România.
Loading ...
